Andreea Fried, urmasa lui Avram Iancu, la Prima TV
Andreea Fried, prezentatoarea stirilor Focus de la ora 15, dezvaluie povestea incurcata a numelui sau, cum a inceput munca in televiziune si ce visa sa devina cand era mica.
Cum ai ajuns in mass media?
Andreea Fried: Aveam o prietena care lucra de ceva vreme in presa si cum si eu vroiam sa ajung in televiziune mergeam foarte des pe la ea. Microbul e microb asa ca, cu putin noroc, am reusit si eu sa imi implinesc visul si sa lucrez in mass media.
In prezentarea ta am citit ca ai avut parte de un mentor. Ce stii de la el? Prima oara ce ti-a spus?
A.F: Da, am avut un mentor foarte bun. De la ea, pentru ca este o femeie extrodinara, am invatat tot ce stiu pana acum. Am invatat meseria de reporter, de crainic, si tot ce tine de munca de televiziune. Chiar daca nu a fost deloc usor, pentru ca este o femeie minutioasa si foarte pretentioasa, am ascultat si am invatat in fiecare zi.
Cum ai ajuns la Prima TV?
A.F: Dupa 2 ani in care am fost reporter si crainic la o televiziune locala din Cluj, am decis ca e timpul sa fac un pas inainte. Asa ca am devenit corespondentul Prima TV la Cluj, iar dupa o jumatate de an mi s-a propus sa ma alatur echipei Prima din Bucuresti. Si am acceptat. Cam asa a inceput aventura mea in Bucuresti.
Cum a fost prima zi?
A.F: Prima zi la noul loc de munca din Capitala a fost destul de lejera. In sensul ca mi-am cunoscut noii colegi, sefii si mi s-au trasat sarcini. Abia dupa aceea am intrat in “paine”.
Cum arata programul tau?
A.F: Am venit la Bucuresti pe postul de reporter, si lucram de dimineata pana seara.
Ce faci in timpul liber?
A.F: Sunt libera doar in week-end, asa incat, daca raman in Capitala, ies cu prietenii, merg la cumparaturi, citesc, gatesc, ma plimb. Dar de cele mai multe ori plec din oras ori acasa, la Cluj, ori cu prietenii in excursii.
Cind a fost momentul in care ti-ai dorit sa intri in mass media?
A.F: De mica vroiam sa fiu la televizor. Asa ca mi-am innebunit parintii. Ma prefaceam ca sunt la televizor, imi gaseam cate un obiect pe post de microfon si vorbeam cat era ziua de lunga. Dar sansa mi s-a ivit de abia in anul 2 de facultate.
Cum e la 25 de ani?
A.F: Cred ca e cea mai frumoasa etapa din viata mea. Chiar daca acum incep sa vad cum e viata de fapt. In sensul ca pana acum nu stiam ce inseamna sa castigi bani, sa platesti chirie, facturi, sa gatesti. Cred ca fiecare zi e minunata si trebuie traita din plin.
Ce tinute iti plac in timpul liber?
A.F: In general adopt tinute casual si sport. Imi plac la nebunie pantofii, camasile si bijuteriile.
Cum e acasa la tine, la parinti?
A.F: Chiar daca am ales sa lucrez in Bucuresti, Clujul va ramane pentru mine intotdeauna ACASA. E un oras minunat, cu oameni deosebiti. E un oras linistit, dar plin de viata. Acolo imi sunt parintii, prietenii, iubitul, cei mai importanti oameni din viata mea.
Cum a fost prima oara cind ai venit in bucuresti? Ce te-a lovit?
A.F: Primul contact cu Bucurestiul a fost zgomotos si aglomerat. Asa cum e si acum. In fiecare zi e aceeasi poveste. Dar cu toate astea m-am acomodat foarte repede aici, fara prea multe probleme. Singurul lucru care ma incomoda era faptul ca nu cunosteam orasul si habar nu aveam pe unde sa o apuc. Am incurcat tramvaiele, metroul de cateva ori, dar am reusit sa ajung la destinatie.
Cum era in copilarie? Ce iti doreai pe atunci sa devii?
A.F: Am avut norocul sa am o copilarie fericita, lipsita de griji. Singurele mele preocupari erau jucariile si schimbatul hainelor. Nu imi placea absolut deloc sa merg la gradinita, dar nu aveam incotro. Si de mica mi-am dorit sa fiu si eu la televizor, sa vorbesc intr-una.
De ce origine esti si care e povestea numelui tau?
A.F: Toata lumea ma intreaba acest lucru, insa nu pot sa raspund foarte detaliat la aceasta intrebare. Sunt de origine germano-romano-maghiara. Strabunicii mei au fost adusi in Romania din Germania, ca specialisti in domeniul metalurgiei si s-au stabilit in Baia Mare. Referitor la numele meu de familie, pot sa va spun ca bunicul din partea tatalui meu, neamt la origine, s-a casatorit cu o maghiara. Strabunicul din partea bunicii mele a fost mot, din Muntii Apuseni. Ca atare se pare ca sunt ruda indepartata cu Avram Iancu. Cam aceasta ar fi povestea "incurcata" a numelui meu.
Cind si unde pleci in vacanta si de ce ai ales aceasta destinatie?
A.F: Inca nu m-am hotarat unde plec in vacanta. Acum sunt in tratative cu iubitul meu si cu prietenii mei cei mai buni. Niciodata nu ne planificam vacantele. Daca vrem sa mergem la munte, mergem la munte, daca vrem sa alegem o alta locatie ne facem bagajele fara sa ne gandim foarte mult. Oricum, cred ca vom alege o locatie in afara tarii.
Sursa: Pro tv Magazin



ShareThis
Print