marime font: A A | ShareThis | trimite pe yahoo messanger | printeaza Print
« lista interviuri

Cristina Topescu, model de profesionalism in televiziune

Perfecţionistă la muncă, discretă în viaţa personală, Cristina Topescu cauta oameni talentati, cu aptitudini si temperament de reporteri prin “Bursele Focus”.
 
Prezinti stirile dar realizezi si reportaje sau interviuri pentru Focus. Este aceasta o cale de a iesi din inertia unui format atit de restrictiv precum cel al stirilor?
 
Cristina Topescu: Pentru mine “format restrictiv” se traduce asa: nu pot sa ma exprim, din simplul motiv ca la stiri nu prea te poti pronunta, trebuie sa fii impartial. Cu exceptia situatiilor in care ai un invitat in jurnal si tema discutiei nu intra in sfera politicului, ci in cea a socialului, de exemplu, cand chiar poti si cred ca trebuie sa ai o opinie. Cum noi acum nu avem in format momentul invitatului, nu am nici eu aceasta posibilitate. Altfel, sunt foarte multumita de actualul format al stirilor Focus, e un jurnal curat, obiectiv, dinamic si asta e OK. Faptul ca acest format ma obliga sa ma abtin de la comentarii nu ma face fericita, e adevarat. Sunt genul de om care are opinii, pozitii foarte transante, uneori am dreptate, alteori poate ca nu, depinde cine ma asculta... dar am puctele mele de vedere pe care imi place sa le sustin. Ei, la stiri nu pot sa fac asta ! O sa vina insa momentul, sper cat mai curand, sa am o emisiune, sau sa evoluez intr-un format care sa-mi permita sa ma manifest.
Cu riscurile de rigoare, ale tuturor celor care isi exprima parerile fara echivoc. O sa vina si momentul asta ! In presa, sau in alt context, o voi face, puteti fi siguri, nu sunt omul care sa stea mult timp pe margine. In mod ne-public, nu stau nici acum. Sunt genul caruia ii place sa intre in teren.
 
P
e cind o emisiune de Cristina Topescu in care sa aiba de spus propriul cuvint?
 
C.T: Asta nu pot sa stiu, nu depinde doar de mine...sper, insa si inca, sa am parte de o conjunctura favorabila si de oamenii care sa inteleaga ca trebuie sa-mi dea ocazia sa ma exprim. Am mai
spus-o, insa: in viata nu poti sa faci intotdeauna ce-ti place cel mai mult, trebuie sa mai tii cont si de necesitatile altora. Ori PrimaTV are acum nevoie de mine la stiri, iar eu sunt un om destul de rebel, dar si loial in acelasi timp. Roadele rabdarii mele vreau sa cred, insa, ca nu vor intarzia sa apara. Sunt o persoana si tenace, dar totusi, nu sunt genul care se resemneaza.

Toti fug de munca de "jos",  tu ai refuzat un post de sef: de ce? ( si cind?)
 
C.T: Am refuzat acest post acum cativa ani. Si stiti de de? Nu din modestie. Cred ca pot fi un bun lider, am asta in sange, si cand eram copil conduceam gasca de copii cu care ma jucam. Ori tipul de personalitate se vede de la o varsta destul de frageda. Am refuzat un post de conducere pentru ca asta m-ar fi transformat intr-un fel de administrator si de gestionar, impiedicandu-ma sa-mi fac meseria efectiv. Si asta nu-mi place deloc. Cand esti lider, trebuie sa te ocupi numai cu asta, sa conduci oameni iti ia atata timp (daca vrei s-o faci temeinic) incat nu mai poti sa-ti faci treaba de ziarist. Nu, nu am morbul puterii. As face fata, zic eu, unui asemenea post, sunt suficient de exigenta, pot fi si obiectiva, atat cat poate fi un om, si nu o masina, dar nu mi-am dorit niciodata asta. O singura data am aceptat un asemenea post. Sorin Ovidiu Vantu a fost atunci autorul numirii mele intr-un asemenea post.
Am acceptat pentru ca a stiut sa ma provoace, o fi avand destule defecte domnul Vantu, dar stie cum sa ia omu’, e un fin psiholog in situatii de genul asta, trebuie sa recunosc... Pe mine atunci a stiut sa ma convinga. Si nu a facut-o cu argumente de ordin financiar, va asigur ! A stiut sa declanseze un alt resort si a intuit ca acela functioneaza in cazul meu. A fost o experienta frumoasa si utila, in cele din urma. Da, a fost chiar frumoasa, o sa radeti ! Avand in vedere ca sefii nu sunt prea iubiti... Eu mi-am privit intotdeauna “subalternii” ca pe niste colegi. Ii pretuiam si ne intelegeam de minune. Dar asta a fost o situatie fericita, cu care nu stiu daca te poti intalni des.

Sapte ani in Prima TV se traduc mai degraba prin fidelitate, sau obisnuinta?
 
C.T: In decembrie am 10 ani de Prima TV, nu 7 ! Inseamna si fidelitate, si obisnuinta si...ca asa a fost sa fie. Am avut ocazia sa fac si la Prima alte lucruri, in afara de stiri, nu cat mi-as fi dorit... e drept, dar poate ca in alta parte nu faceam nici atat. Asta a fost destinul meu pana acum! Am facut transmisii live la care tin foarte mult (cum au fost cele de la moartea Papei Ioan Paul al II-lea, cele de la vijelia de la Facaeni, sau de la inundatiile de anul trecut), am facut interviurile cu Regele Mihai sau cu Paulo Coelho, in excusivitate (la ora aceea cel mai vandut autor din lume),
am facut o emisiune de interviuri cu oameni destepti, interesanti, performanti, nu mai stiu ce am facut, am facut multe, dar nu destul! Sper sa mai pot face multe la Prima TV.

Sint de notorietate actiunile tale in favoarea animalelor ; ultima a fost ... cind?
 
C.T: Ultima? Nu stiu, cu asta ma ocup tot timpul, in paralel cu serviciul meu si cu multe altele. Hranesc zilnic catei nemancati, sterilizez masiv, adopt si dau spre adoptie, iar masina mea a devenit un fel de ambulanta veterinara. Nu pot sa gasesc un animal bolnav si sa trec mai departe, ca si cum nu l-as fi vazut, asta e ! In tarile civilizate esti respectat pentru genul asta de activitati, oamenii care nu fac ce faci tu, macar te respecta pentru ca faci ceva ce ei nu sunt in stare sa faca, aici esti hulit, chiar ridiculizat de insi de la care altfel, ai avea pretentii... dar nu ma intereseaza, ii desfid, ii compatimesc ca au sufletul bolnav, infirm (un suflet neincercat de compasiune nu e, clar, unul sanatos !) si imi vad de treaba. Numai ca e foarta multa treaba...si uneori simti ca nu mai faci fata!
La mine insa deznadejdea, care, inevitabil, uneori, apare si actiunea nu se exclud. Adica nu ma opresc. Fac si multe stiri despre copii si oameni adulti care au nevoie de ajutor, am reusit sa obtin multe lucruri bune si alinare pentru ei, imi creste inima si cred in continuare ca trebuie sa fie si oameni care sa-i ajute pe cei nevinovati, neajutorati si agresati. Copiii si animalele sunt in fruntea acestei liste ( a lui Schindler…in tara noastra, inca foarte primitiva si necivilizata!!!). Batranii, de asemenea, sunt pentru mine fiinte care trebuie ajutate, asistam la un real genocid, in ce-i priveste, e trist si revoltator! Nu poti sa stai cu mainile in san!

Pe Cristina Topescu, nume de referinta in televiziune, nu o vedem in reviste glossy sau in pictoriale (eu nu stiu sa fi vazut vreodata asa ceva). Aceasta retinere (pudoare?), bine inteleasa de profesionisti, nu te defavorizeaza in raport cu alte vedete (dar care isi promoveaza imaginea la modul agresiv) in fata publicului care judeca mai mult in termeni de "cantitate" decit  de calitate?
 
C.T: Cu scuzele de rigoare, acest tip de public nu ma intereseaza!  
In consecinta, nu ma intereseaza cantitatea, ci calitatea. Si iata ca nu am probleme de rating, ca om de stiri! Nu sunt un personaj vizat de revistele glossy si nici de revistele de scandal, in mare masura, pentru ca nu ofer subiectele de care au ele nevoie.
Nu ma inebunesc dupa haine, creme, posete si alte articole de lux, nu le acord importanta deloc, nu judec oamenii in functie de ele si nici viata personala nu-mi place sa mi-o expun spre deliciul celor care consuma asemenea publicatii. Nu sunt interesanta deloc pentru asemenea reviste si ma bucur ca e asa ! Asta nu inseamna ca, in revistele de gen, nu apar si personaje foarte decente, cu o gramada de calitati. Cat despre diverse fituici de scandal care scriu tot felul de baliverne despre mine (se mai intampla, rar, dar se intampla) nu raspund, nu dau replici si nu dau nici in judecata. Ar fi o pierdere de timp inutila, cine ma cunoaste, sau genul de public care ma intereseaza pe mine, n-o sa creada porcariile care apar in genul asta de presa despre atata lume... Pentru ca nu sunt singura incondeiata si balacarita! Eu inca foarte putin, fata de altii... Am alte lucruri mai bune de facut, iar energia nu vreau sa mi-o irosesc pentru cauze meschine, prefer s-o canalizez spre cauze mai bune si cu sens. Cauzele astea ii servesc pe altii, pe cei care chiar au nevoie si nu pe mine. Reputatia mea e mai putin importanta cand vine vorba de presa de scandal, ca sa ramai cu ea nepatata, ar trebui sa nu mai iesi din casa. Sau nici atunci! Daca apari la televizor, asta e un pret pe care trebuie sa-l platesti!

Este "De vina" si faptul ca ai cunoscut de mica celebritatea, prin prisma tatalui tau?
 
C.T: Am avut intotdeauna mari retineri fata de celebritate. O sa-mi spuneti ca atunci nu trebuia sa-mi aleg meseria asta. Asa e ! Am facut-o de copil si am intrat intr-un fel de inertie, cred. Imi asum notorietatea, dar nu-mi place, asta pot, nu? Nici celebritatea tatalui meu nu m-a incantat deloc. Eram mandra de el, dar foarte mult
mi-ar fi placut sa putem avea intimitatea noastra, ca familie.
N-am avut-o si, probabil, si de aici aceasta idiosincrazie pe care am dezvoltat-o in timp. Ma apar cat pot, nu frecventez petrecerile mondene, nu ma expun, nu cultiv personaje mondene, mai mult de-atat se pare ca nu pot face... e o fatalitate, apari la televizor, lumea te stie si asta, uneori, iti place (pentru ca, sa nu fim ipocriti, iti aduce si beneficii),alteori nu-ti place, iti da o stare de mare disconfort si-ti aduce si neplaceri. Trebuie sa te impaci cu asta,
n-ai incotro! Nu ma plang deci, asta e situatia!

Pentru ce cauze ti-ai folosi notorietatea si influenta?
 
C.T: Pentru cauzele altora si pentru ale mele, doar atunci cand sunt disperata ca altfel nu-mi pot gasi dreptatea. Traim in Romania si trecem des prin asemenea situatii. Atunci notorietatea nu-ti rezolva problemele, credeti-ma, dar te ajuta sa lupti, iti furnizeaza o “arma” in plus. Eu lupt ca simplu cetatean care are niste drepturi, nu ca vedeta, sau prostii de-astea...dar faptul ca am un nume cunoscut imi da, vag, mai julte sanse-n lupta, mai mult decat altora. Numai daca esti, insa, foarte tenace si incapatanat reusesti. Statutul de persoana publica nu ajunge defel, el nu face nici societatea in care traiesti mai civilizata si nici institutiile statului mai corecte sau mai eficiente. Are dreptate colegul Mircea Badea aici ! Mare dreptate !

Cum arata campania de recrutare "Bursele Focus"? la trei zile dupa lansarea ei?
 
C.T: Pana acum s-au inscris sute de candidati si sper ca printre ei sa gasim oameni talentati, cu aptitudini si temperament de oameni de stiri, de reporteri, cu dragoste de meseria asta, nu de celebritatea pe care ti-o aduce televiziunea...si, nu in ultimul rand, oameni cu stiinta de carte si de limba romana !

Sursa: Adevarul


Adauga comentariu:
Numele tau:
Comentariul tau