Daniel Cruceru, vacanta la Sevilla

Pot spune că, în cazul meu, sărbătorile de iarnă au ţinut trei săptămâni: Crăciunul, Revelionul şi apoi o săptămână de vacanţă. Crăciunul l-am făcut acasă, cu familia şi cu multe cadouri sub brad, Revelionul la un restaurant cu specific oriental din Bucureşti, iar vacanţa în Spania.

 

Dacă ne referim la Spania, este simplu. Eu si sotia mea am vrut să ne relaxăm într-un loc cu mai mult soare decât la noi şi să facem şi câteva cumpărături, pentru că începuse perioada reducerilor, „rebajas”, cum le spun spaniolii. Dacă parte cu shoppingul ne-a ieşit, pentru că am găsit super- preţuri, partea cu soarele, nu prea. Asta pentru că, cel puţin în ultimele două zile de concediu, au fost cele mai scăzute temperaturi din ultimii 60 de ani din acea zonă.

 

Cum spuneam, Crăciunul l-am petrecut alaturi de familie, petrecerea de Revelion, cu câţiva prieteni apropiaţi, iar săptămâna în Spania doar cu soţia.

 

Spania e cu totul altfel decât România: foarte curată, cu o arhitectură deosebită, cu locuri multe de vizitat. În plus, acolo timpul pare că se scurge altfel: mai încet, mai liniştit. Oamenii ies seara la cafenele sau la berării, se relaxează, încearcă să uite de criza economică şi de grijile personale. La noi, totul este mult mai mohorât. Tocmai asta am încercat să lăsăm în urmă, să schimbăm aerul, atmosfera şi să ne încărcăm bateriile pentru un an întreg.

 

Activităţile s-au împărţit în două categorii: cele clasice din perioada Crăciunului şi cele turistice.

 

Ineditul din vacanţa noastră a fost frigul. Am mers într-o zonă, în care, în această perioadă, sunt temperaturi de 15 grade Celsius. Ei bine, în ciuda tuturor prognozelor favorabile, am dat peste temperaturi de 0 grade Celsius. Spaniolii din acea zonă nu au nici măcar calorifere în casă, pentru că sunt obişnuiţi cu soarele.

 

Îmi place mult perioada sărbătorilor de iarnă. Se simte că oamenii încearcă să fie mai buni, miroase a brad... Tocmai de aceea Crăciunul îl facem mereu acasă. Nicăieri, masa de Crăciun nu este mai bună decât acasă.

Perioada sărbătorilor de iarnă este cea mai frumoasă din an. Cred că depinde foarte mult de locaţia în care mergi.

 

Să fii alături de cei dragi, să iubeşti şi să te simţi iubit. Cred că acestea sunt cele mai frumoase cadouri pe care le-am primit. Bineînţeles, nu strică niciodată dacă primesc vreun cadou foarte frumos şi util. De exemplu, anul acesta, am primit un ceas suberb.

 

Să meargă emisiunea din ce în ce mai bine, până devine un brand recunoscut pe piaţă. Si pe plan personal sa-mi mearga la fel de bine ca acum.

Până la această emisiune, am făcut politic. Adică am fost reporter pe domeniul politic, apoi şeful Secţiei Politic din cadrul Ştirilor Prima Tv. Am dat castingul pentru prezentator Focus Monden, l-am câştigat şi, de atunci, universul meu profesional s-a schimbat radical. Am intrat într-o altă lume, cea mondenă. Am descoperit, însă, rapid că politicul şi mondenul au foarte multe lucruri în comun: bârfe sunt cu nemiluita în ambele părţi, scandaluri etc.

 

Revenind la întrebările despre lumea mondenă, pot spune că România este la început, în acest domeniu. Sunt foarte puţine vedete adevărate- doar vreo 10%. Restul sunt novici sau, mai rău, oameni care nu au nimic de spus. Dar, cel puţin noi, la Focus Monden, promovăm oameni care au poveşti, care au valoare. De exemplu, am avut un reportaj in premieră naţională cu soţia ambasadorului SUA în România vorbind despre viaţa de familie, despre mâncarea românească etc. Apoi, am avut reportaje cu oameni foarte bogaţi, ex Camelia Şucu, care ne-au primit în casa lor, în intimitatea lor.

 

 

Falsele vedete vor dispărea repede de pe scena mondenă în 2010. Din păcate, vor apărea altele. Apoi craii de Dorobanţi vor continua să facă noi cuceriri, fetele vor continua să se laude cu super cadourile primite, practic nu cred că se vor schimba prea multe. Asta dacă nu reuşim noi, Focus Monden, să schimbăm linia.

 

 

Pe de altă parte pot să-ţi spun ce mi-aş dori să se întâmple: Simona Sensual să citească prima ei carte, Laura Andreşan să se călugărească, în Dorobanţi să fie permise în parcare, doar bicicletele şi românii să nu mai cumpere cd-urile cu Adi Minune de pe tarabe.