ShareThis
PrintHoria Virlan gateste de Paste la "Cireasa de pe tort"
Cum şi când v-aţi hotărât să deveniţi maestru-bucătar? De câţi ani lucraţi în această branşă?
Horia Virlan: Lucrez ca bucatar de peste 20 de ani, dar Maestru in Arta Culinara sunt din anul 2006, cand, la propunerea unei persoane pe care o admir, d-na Dr. Ing. Gabriela Berechet, am participat la concurs.
Ce vă doreaţi să fiţi în copilărie?
H.V: Din cate imi amintesc, imi doream sa fiu mecanic de locomotiva.
Care e felul dumneavoastră preferat de mâncare?
H.V: Imi plac sarmalele si mamaliga cu branza.
Care e specialitatea dumneavoastră culinară, felul pe care îl gătiţi când vreţi să impresionaţi un musafir?
H.V: Nu am un doar un singur preparat preferat, dar pot sa va descriu un meniu:
Supa de gasca cu galuste
Iepure in sos de smantana, cu mamaliga fiarta in lapte
Prajitura cu crema de nuci si smantana
Unde aţi lucrat până acum?
H.V: Dupa Revolutie, am plecat in Ungaria, unde am lucrat cativa ani, dupa care, din 1996 pana in 1998, am lucrat in SUA. Apoi am revenit acasa, unde am deschis un magazin si apoi un restaurant. In Marea Britanie am lucrat, cu o pauza de 6 luni, cat am fost angajat la Hotel Parliament, 3 ani, pana in 2005. Am fost bucatar-sef timp de un an la Scoala Americana, apoi am condus un restaurant cochet din Piata Dorobanti, timp in care am infiintat o societate de consultanta in alimentatie publica, pe care o conduc si in prezent.
Care a fost prima dumneavoastră slujbă în domeniul bucătăriei?
H.V: Am gatit pentru prima oara pentru altii in armata, cand trebuia sa gatesc zilnic pentru un detasament de 250 de militari.
Cine găteşte de Paşti în familia Vîrlan?
H.V: Eu gatesc, dar ma ajuta si sotia si fiica mea. Fiul meu are 20 de ani si are alte preocupari...
Din ce regiune a ţării proveniţi? Optaţi, de Paşti, pentru reţete din această zonă sau le adaptaţi?
H.V: Tata este buzoian, mama este ardeleanca. In copilarie am locuit o perioada cu bunicii din Ardeal, deci pot spune ca ma simt ardelean. Copilaria mea abunda de amintiri frumoase legate de sarbatorile pascale: oua de gaina si rata vopsite frumos, „colaci” parfumati, „ udatul” din a doua zi de Paste, oameni calzi si primitori. Ce vremuri! Da, atat de Paste, cat si de Craciun, gatesc preparate cu specific transilvan.
Cât de importante sunt tradiţiile de Paşti pentru familia Vîrlan? (De exemplu, vopsiţi ouăle în maniera clasică, cu coji de ceapă?)
H.V: Suntem o familie obisnuita. Nu facem nici mai mult, nici mai putin decat altii. Cat despre oua, le vopsim cu vopsea rosie, obisnuita. Arata mai bine. Totusi am vopsit oua si cu fiertura de coaja de ceapa si modele de frunze, puse in ciorap de nylon.
Cum arată în mod obişnuit Paştele sărbătorit de familia Vîrlan?
H.V: Cand suntem acasa, petrecem ca toti ceilalti: „papa bun”, musafiri, voie buna.
Aţi trăit vreo întâmplare mai haioasă de Paşti, în toţi aceşti ani în care lucraţi ca bucătar?
H.V: Din pacate, pana acum 4 ani, am fost mai mereu „de serviciu”...
Vi se mai întâmplă să ardeţi mâncarea?
H.V: Tuturor ni se intampla! Oameni suntem, nu-i asa?
Care e secretul obţinerii unui fel de mâncare excelent (ingredinetele proaspete, pasiunea, respectarea reţetei etc.)?
H.V: Ordinea trebuie sa fie urmatoarea: respectarea retetei, ingredientele proaspete si pasiunea!
Sursa: TVmania
