Pentru ca a vrut sa afle care sunt motivele dispretului pe care-l au italienii fata de romani si implicit fata de Romania, Christian Sabbagh, realizatorul emisiunii "112 Politia-n actiune" a mers in peninsula si a aflat realitatile cu care se confrunta romanii acolo. In plus, a participat si la actiunile politiei italiene precum si a ofiterilor romani detasati in Italia asa ca, ne prezinta datele problemei intr-un scurt interviu.
1. Te-ai intors recent din Italia unde, impreuna cu echipa de la "112 - Politia-n actiune", ai participat la actiuni ale politiei italiene si ale ofiterilor romani detasati in peninsula"¦ Ce a determinat acest demers?
Cristian Sabbagh : Am plecat in Italia pentru a realiza un documentar despre realitatile cu care se confrunta romanii in aceasta perioada. Faptul ca posturile italiene deschideau jurnalele cu infractorii romani, transformati peste noapte in ucigasi cu simbrie, ca unii politicienii italieni vorbeau despre noi ca despre niste monstri din Est, ne-a determinat sa mergem si sa vedem la fata locului cat de veridica este situatia.
In al doilea rand, fiind vorba de o emisiune ce prezinta viata politistilor, ne-am gandit sa aratam misiunile concrete ale ofiterilor romani detasati in Italia, cum lucreaza si cat sunt de utili partenerilor italieni.
2. Si ce ati constatat, cum se vede realitatea italiana, in privinta romanilor de acolo ?
C. S.: Am vorbit cu oameni simpli de pe strada, cu patroni, politicieni, politisti... Realitatea pe care am constatat-o este departe de cea zugravita de media ori de anumiti politicieni italieni. Valurile de furie, de ura, aduse permanent in discutie de presa si indreptate impotriva romanilor, erau inexistente aici. Aceasta criza a romanilor infractori, aceasta prigoana generala, indreptata impotriva noastra - ca pana la urma este vorba de noi toti - are motivatii politice. S-a alunecat pe-o panta periculoasa, fara nicio justificare anume.
3. Tot acest tamtam a plecat de la moartea Giovennei Reggiani, in care suspectul principal este un roman de origine rroma. Nu este totusi prea mult ca pentru un singur om sa aduci acuzatii unei tari intregi?
C.S.: Primarul Romei, Veltroni, spunea la un moment dat ca, daca Romania vrea sa faca parte din Europa, trebuie sa respecte legile ei. Este aberant ca din cauza unui dement, precum Mailat, sa sufere sute de mii de romani corecti si absolut onorabili. Foarte adevarat, moartea Giovannei Reggiani este o realitate. Aproape cert ca Mailat este ucigasul. Si-a urmarit victima, a lovit-o cu salbaticie si apoi i-a furat bunurile pe care le avea asupra sa. Cand a fost prins, inca mai avea hainele pline de sange. Ce vreau eu sa spun este ca aceasta talharie, urmata de moartea victimei, a fost apoi speculata si exploatata politic. Un act izolat a fost abstractizat si a devenit apoi instrument de propaganda. Aceasta este realitatea si este recunoscuta pana si de personaje cheie din echipa primarului Veltroni.
4. De ce spui asta ? Ai stat de vorba cu cineva din stuff-ul primariei?
C. S.: Da, am vorbit cu Jean Leonard Toudi, consilierul pe probleme de securitate sociala al lui Veltroni. Si stiti ce mi-a declarat ? Ca el considera inadmisibile atacurile politice facute inainte ca Giovanna Reggiani sa fi fost inmormantata si ca este absurd sa blamezi o natiune pentru fapta cuiva. Nu poti spune ca 75 % din infractorii arestati in Italia, provin din Romania, cata vreme, in puscariile din peninsula, din 60.000 de arestati, doar 2000 sunt romani. Pe de alta parte, oamenii de rand nu au nimic de impartit cu romanii. Nu am vazut porniri xenofobe, acte de rasism. Italienii de rand - ca orice om intreg la minte "“ sunt porniti pe infractori, pe cei care fura, jefuiesc, ucid, intr-un cuvant pe cei care aduc cele mai grave amenintari la siguranta cetateanului.
5. I-ai vazut pe ofiterii romani la treaba in Italia. Ce anume fac ei, cum se descurca acolo, cum sunt priviti de colegii italieni?
C.S.: Am participat la actiuni politienesti italiano-romane in Verona, in Regio Emilia si in Roma. Oriunde am fost m-au surprins relatiile extraordinar de bune pe care ofiterii romani au reusit sa le aiba rapid cu politistii italieni de toate rangurile "“ de la sefi de chestura pana la ofiterii de teren"¦
Pentru mine a fost evident cat de mult apreciaza italienii ajutorul politistilor romani, care fac din greu interceptari telefonice, traduceri, verificari, furnizeaza rapid informatii vitale, participa la actiuni de teren, asista la cercetarea suspectilor"¦ Si, va asigur ca atitudinea ofiterilor italieni nu este deloc de complezenta. Ei au reusit, cu ajutorul politistilor romani, sa rezolve cazuri dificile, cu conexiuni internationale. Unele dintre aceste cazuri sunt deja cunoscute. Sunt insa si mai multe succesele inregistrate pe partea de crima organizata, dar despre acestea nu se poate vorbi, datorita caracterului secret al informatiilor.
Gelu Oltean, coordonatorul celor 30 de ofiteri romani, Marian Mandroc, atasatul Ministerului de Interne la ambasada noastra din Roma, Liviu Galos, Ioan Popa, sunt deci, personaje cheie, intr-o actiune de anvergura extrem de utila si benefica Romaniei.
6. Roma a fost si ramane punctul cel mai fierbinte in campania indreptata impotriva romanilor din Italia"¦ Cum arata de fapt capitala din peninsula?
C.S.: Roma este o capitala a contrastelor. Vezi locuri incarcate de istorie si civilizatie. Un permanent du-te-vino. Ambuteiaje, magazine de firma si vestigii ale antichitatii.
La periferia capitalei, despartite doar de cativa zeci de kilometri, se intind insa ghetourile, asezate in locuri care contrasteaza vadit cu fatadele hipermarketurilor stilate. Decoruri lamentabile, cocioabe negricioase"¦ Cuvintele cu greu pot descrie imaginea de acolo.
7. Cat de mult ai patruns in periferia neagra a capitalei?
C.S.: Am fost intr-o tabara impovizata ilegal. Imaginati-va un munte de gunoaie de tot felul, purulente, adunate in ani de zile. Femei, copii, tineri si batrani de-a valma, traiesc in niste colibe de carton, lemne si fiare aduse, de te miri de unde. Un loc lipsit de minimum de igiena, adevarat focar de infectie. Un loc al promiscuitatii. O pata neagra in peisajul de la periferia capitalei, strajuita de blocuri luxoase.
Veti vedea imaginile la "112-Politia-n actiune", vineri de la ora 19:30 la Prima TV.
8. Cum este centrul Romei comparativ cu periferia despre care ne-ai povestit deja?
C.S.: Si centrul Romei imbraca haine sumbre, noaptea. De exemplu, gara din Roma se transforma intr-un veritabil adapost al oamenilor strazii. Intrarea in gara este ticsita de culcusuri improvizate din cartoane, saci de dormit si paturi rupte. Sunt imagini pe care nu le vezi in Romania. Parca intri in ascunzisurile mizeriei si suferintei. Dar nu numai aceasta este partea nevazuta a Romei. Pe autostrazi, chiar in zone centrale, vezi prostituate la tot pasul, ademenind clientii. Foarte adevarat, multi ar spune "ce aveti cu ele, cata vreme nu exista un articol de lege care sa le incrimineze?". Dar ele sunt de fapt ultima veriga dintr-un lant de activitate infractionala, numit traficul de fiinte umane. In spatele lor se ascund proxenetii, explotatorii, cei care compun si formeaza nucleele de crima organizata. Iar politistii, cunosc acest lucru.
9. Si cum actioneza in aceste cazuri?
C.S.: Este de neinteles atitudinea unora dintre politistii italieni fata de o astfel de situatie. Daca, de exemplu, in Reggio Emilia, politistii incercau sa faca curatenie in oras, ducand prostituatele la chestura pentru verificari, in Roma am fost pur si simplu retinuti, vreme de un ceas, pentru simplul motiv ca ne-am permis sa filmam o tanara romanca, care-si acosta clientii pe marginea soselei. Vazand ca este filmata, prostituata a apelat un numar de telefon si, in mai putin de un minut, a aparut un echipaj al carabinierilor care ne-a luat la intrebari. Desi le-am aratat legitimatiile de presa si acreditariile, indivizii ne-au retinut vreme de un ceas pentru verificari. Ba mai mult, i-au facut semn discret prostituatei sa paraseasca zona, de parca erau protectorii ei. Imi imaginez ce scandal ar fi iesit daca o echipa de jurnalisti straini ar fi fost retinuta in Romania de politisti, in aceleasi conditii in care am fost noi la Roma.
10. Care este parerea ta generala despre ce se intampla in peninsula?
Daca vreti o opinie personala va pot spune ca sistemul legislativ si procedurile politienesti italiene sunt depasite. Sunt convins de acest lucru, pentru ca am fost martor si mi-au fost relatate situatii incredibile, inclusiv de multi sefi din politia italiana.
Sa va dau numai un exemplu"¦ Un roman, si-a dat nu mai putin de 137 de nume false "“ si nume cu rezonanta de genul Tony Blayer, Stefan cel Mare, Ramnicu Valcea etc"¦. Ganditi-va ce ochi au putut sa faca politistii nostri, in momentul in care, omologii lor italieni, le cereau verificari cu privire la Stefan cel Mare, Tony Blayer sau sa li se transmita fisa informativa a lui "Ramnicu Valcea". Probabil ca in situatia data , "Garcea" ar fi trebuit sa devina un personaj "Made in Italy", cu toate drepturile rezervate!







ShareThis