- Ce ai invatat la Yehudi Menuhin School?
Momentul "Yehudi Menuhin"...eu asa il denumesc, ar fi putut sa fie momentul care sa-mi schimbe viata. Nu a fost asa. Timp de 2 luni am tot dat probe si am fost chemata sa cant ( la vioara) si am avut ocazia sa cunosc o lume care reprezenta perfect cuvantul "arta". Recunosc ca la acel moment era tot ce mi-as fi dorit, nu stiu cat pentru mine, cat pentru parintii si profesorii mei, care ar fi fost foarte mandri sa raman acolo.Nu am ramas din cauze financiare. Posibilitatea lor era sa-mi finanteze doar jumatate de bursa, nu o bursa intreaga. Fiind o scoala foarte scumpa, nu s-a gasit o modalitate de a avea o finantare completa. Am hotarat sa nu ma duc in aceste conditii. Am facut un master class si m-am intors in tara.
- Ce faceai in Londra in timpul liber? De ce nu ai ramas acolo?
Nu prea am avut timp liber, dar pot sa va spun care era programul elevilor de acolo. Aveau doar duminica liber si in general mergeau in Londra(scoala fiind la 30km de oras) la film, teatru , concerte sau restaurante . La ora 22 trebuiau sa se intoarca, cine vroia sa stea mai mult trebuia sa ceara permisiunea si sa spuna din ce motiv doreste sa stea mai mult.
- Ce ai cintat in turneele facute?
In turnee am cantat muzica clasica. Eram un fel de "wunderkind" cum spun nemtii. Am cantat in fata unei orchestre de la varsta de 7 ani. A fost o perioada frumoasa, dar pe cat de frumoasa pe atat de dificila si acum o consider ca pe o perioada care a facut parte din viata mea, m-a format, dar consider ca acesta este un capitol incheiat. Am studiat si cantat enorm, in continuare merg la concerte de muzica clasica, dar eu nu am mai cantat acest stil muzical de cand am intrat la UNATC.
- Cum te-ai hotarit sa dai la actorie? Ce ai facut sa iei nota maxima?
M-am hotarat sa dau la actorie cu 2 saptamani inainte de examen. Aveam tot programul pregatit pentru admiterea la Conservator , facusem pregatire cu un profesor de vioara foarte cunoscut, parintii fiind muzicieni toata lumea ma stia si...ma asteptau ca si studenta. Dar eu simteam ca nu imi mai doresc asta, simteam ca nu sunt fericita si ca fac mai mult asta ca sa pastrez un statut pe care il construisem de mica.
Mama mea a inceput sa planga cand i-am spus ca pur si simplu simt ca trebuie sa dau admitere la UNATC. M-a rugat sa dau la Conservator si sa fac in paralel o facultate cu plata unde se preda si actorie. Mi-a spus ca este mult prea tarziu sa dau la teatru acum, ca sunt copii care se pregatesc cu ani de zile inainte. Imi explica , ca asa cum eu am facut muzica de la 5 ani, asa au facut altii teatru. Decizia a fost a mea. Si am decis sa dau admitere la UNATC. Nu cred in note si in premii, dar in momentul in care am vazut nota 10 in dreptul numelui meu am simtit pentru cateva momente ca traiesc cel mai frumos vis. Acum stiu, ca abia acesta a fost momentul care mi-a schimbat viata:) Restul au fost doar mici "teste". Nu stiu sa va spun de ce am intrat cu nota maxima. Asta puteti sa-i intrebati pe membrii comisiei. Pot doar sa va spun ca un mare aport l-a avut intreaga mea pregatire artistica dinainte.
- Cum ai luat rolul din Matrioshki 2? Da-ne detalii despre actiunea acestui serial.
Am dat un casting la care au venit numai actori cunoscuti si cu adevarat pot spune ACTORI, pentru ca jucau in teatre, iar eu eram abia in anul I de facultate, avusesem o singura aparitie intr-un sitcom si eram cea mai mica de acolo. Am jucat o secventa din serial, in limba engleza, care a fost filmata de catre regizor. M-au sunat dupa 2 saptamani sa-mi spuna ca am luat rolul, sa nu ma tund :)) si ca ne vedem la filmari. Cel mai mult m-am bucurat ca am cunoscut niste oameni de la care am invatat extraordinar de mult din punct de vedere profesional. In serial este vorba despre traficul de femei. Am un rol care mi-a placut la nebunie. Sunt un fel de "Wild animal" , vanduta de tigani, ajung in Belgia, unde sunt obligata sa ma prostituez ,iar eu le fac numai probleme: il injunghii pe unul dintre pesti, ma bat pe-acolo... E dragut. E un serial care sunt convinsa ca o sa insemne foarte mult pentru cariera mea.
- Cu ce se ocupa mama, cu ce se ocupa tatal tau? Ce te-au invatat despre viata?
Tatal meu este compozitor si dirijor la Teatrul National De Opereta " Ion Dacian"
Mama mea este secretar muzical la Formatiile Muzicale ale Radiodifuziunii Romane. Amandoi se ocupa de muzica "serioasa"... nu ca mine:)
Hm...ce m-au invatat despre viata. O lunga perioada i-am acuzat, si eu si sora mea ( are este pianista), ca nu am avut copilarie din cauza lor. Ca am trait o viata dura si ca am avut momente in care pur si simpu vroiam sa stam sa ne uitam la televizor nu sa studiem la vioara sau la pian. Ma bucur ca am acum ocazia sa le multumesc pentru fiecare clipa, pentru ca m-au invatat sa ma descurc singura, m-au invatat sa apreciez adevarata valoare a unui lucru, sa privesc dincolo de ceea ce este "sclipicios" sau "stralucitor" si sa inteleg ca sunt oameni care au realizat prin munca si talent cat au realizat 100 de oameni la un loc.
- Cind ti-ai descoperit prima oara talentul muzical? Cum te-au influentat parintii?
Le-am spus ca eu vreau sa fiu "artista de cor" si ei m-au dat la vioara. Vedeti? Nici cand eram mica nu-mi respectau dorintele. Toti copiii care fac muzica (ma refer la muzica clasica) sunt intr-un fel sau altul influentati de parinti. Cine spune ca nu e asa, minte. Va spun eu ca nici un copil la 10 ani nu studiaza 5 ore pe zi de placere, studiaza fiindca ii este impus. Dupa aceea, desigur, se observa daca esti pus sa faci un lucru sau chiar vrei.
- Ce rol faci in "17"? cu multe detalii inclusiv despre actiunea filmului.
In "17" joc rolul Dianei, o tanara de 17 ani cu ambitii si vise frumoase. O tanara talentata, muncitoare si extrem de sensibila care ajunge, din pacate, sa fie dominata de tot ceea ce in acest moment distruge din punct de vedere social si moral tineretul din Romania. Va spun sincer ca am fost socata cand am citit scenariul si am vazut ce se intampla in scolile din tara. Eu am zis ca asa ceva nu se poate, ca este exagerat. Mugur mi-a spus, "nu confunda cu ceea ce ai trait tu in liceul pe care l-ai facut. Priveste in jurul tau si ai sa vezi ca nu e nimic exagerat". Am vazut tinere de 16-17 ani pe strada vorbind atat de urat si atat de vulgare. Sa nu ma intelegeti gresit, nu sunt o fetita crescuta la pension, si eu ies in club si am iesit si la 17 ani... dar sincer va spun, ca ma comportam altfel. Nu numai eu, ci si prietenele mele. Cel mai trist este cand vad tineri care nu au nici un fel de ambitie, nici un fel de dorinta de a munci, de a face ceva, toti vor sa fie vedete. Toate fetele vor sa cante....Ok...vrei sa canti!!! Munceste pentru asa ceva, du-te la un liceu de muzica, invata teorie, solfegiu dictat, ia ore de canto, mergi la concursuri. Dar de ce sa faca toate astea cand vad... ca merge si fara. Multa lume mi-a spus "de ce nu vorbiti de tinerii care fac ceva, care sunt olimpici la matematica, care invata, care se pregatesc pentru o meserie?"
Eu le-am raspuns ca in acest film este vorba despre tinerii care nu-si gasesc puterea in ei insisi si au nevoie sa fie ajutati de societate. Pentru ca orice tanar are un potential, orice tanar are un vis frumos. Trebuie toti ajutati si tratati egal. Este cu adevarat o lectie de viata care sper ca va ajuta tinerii, dar mai ales ii va convinge pe parinti sa faca totul pentru a gasi resursele de a nu-si pierde copiii. Nu va spun mai mult ci va voi lasa sa descoperiti pe parcurs pentru ca ceea ce se petrece in film nu poate fi explicat in cateva cuvinte.
- Cum ai luat rolul?
Am dat casting cu un pasaj din textul primului episod. Mi-au spus pe loc : " ne vedem la filmari"!
As dori sa spun ca pentru mine ocazia de a lucra cu un regizor precum Theodor Halacu Nicon este ceva ce ma ambitioneaza si ma obliga in acelasi timp de a raspunde cat se poate de bine , cerintelor regizorale. Ma bucur ca m-a inteles si ca a inteles si dorintele mele si m-a lasat, realmente, sa creez un personaj. A vazut ca sunt mai "truli-luli" :)) si sincer ma bucur ca m-a lasat asa!
- Ce ai invat de la Mugur Mihaescu?
De la Mugur Mihaescu am invatat mai multe decat as fi crezut. Fiind obisnuita cu o "imagine", recunosc ca nu prea l-am agreat la inceput. Am cunoscut un om cu o putere de munca incredibila, talentat si extrem de pozitiv. Un om care rade si e vesel si mai ales e sincer. Ne certam de multe ori si imi spune ca nu am rabdare si ca il enervez... dar dupa asta imi spune " te iert, ca ai 20 de ani"!!!
- Dar de la Daniela Nane?
Daniela Nane pe langa faptul ca este o femeie frumoasa este si o actrita foarte buna cu care ma inteleg foarte bine si care imi da sfaturi atunci cand am nevoie.
- Cum e mama ta in realitate? Cum e mama din film?
Mama mea, in realitate, este o femeie frumoasa, foarte feminina si foarte sensibila si care ma roaga mereu sa nu mai stau cu bretonul pana in ochi... glumesc .. Ce sa va spun... a studiat pianul si are o voce foarte frumoasa.
Mama mea din film este tot o femeie frumoasa, care a trecut prin multe greutati in viata, si a suferit enorm, care are o casnicie urata si traieste alaturi de un barbat care o maltrateaza, traieste alaturi de el din sacrificiu pentru copiii ei. Cred ca multe femei din Romania se pot identifica cu personajul acesta. Este trist, o sa vedeti momente in acest film care sunt parca decupate din viata de zi cu zi.
- Revin cu intrebarea: ti-ai pus problema sa pleci din tara?
Am avut ocazia sa plec la 12 , 16 si 18 ani ... am ramas, timpul va dovedi daca am facut bine sau nu. Cand filmam in Belgia pentru Matrioshki 2, un ziarist m-a intrebat daca as avea posibilitatea sa studiez actoria oriunde in lume, unde as alege, si am raspuns... in Romania. A fost uimit de raspunsul meu. Vreau sa va spun sincer, ca ceea ce se intampla in scoala romaneasca de teatru este extraordinar, din punctul meu de vedere. Sunt un om care nu foloseste cuvinte mari, gratuit, ba din contra. Sunt fericita ca am profesorii pe care ii am (Stefan Velniciuc, Puiu Serban, Doru Ana) colegii pe care ii am, care sunt niste tineri atat de talentati si speciali., si mai ales sunt fericita ca ma duc cu placere in fiecare zi acolo. Am tinut sa mentionez asta pentru ca ma deranjeaza foarte tare oamenii care tin sa denigreze scoala romaneasca de teatru. Va spun ca nu este adevarat si ca avem profesori remarcabili si tineri foarte talentati. Si sunt multi...
- Ce faci in timpul liber?
Ador sa calatoresc. Este cel mai frumos lucru dupa parerea mea. Anul acesta, dupa Revelion am plecat la Paris pentru 5 zile. A fost minunat, 2 zile am stat numai in muzeul Louvre. Imi place sa ma plimb, sa vizitez orase si sa cunosc creatiile unor oameni pentru ca apoi sa muncesc si mai mult dupa ce vad cat de mult au realizat si au creat ei. Si asa o iau de la capat.
Merg la teatru, la film, ies in club, am o viata cat se poate de normala
- Te putem vedea pe undeva cintind?
Momentan lucrez la un album care imi poarta in mare parte amprenta, atat ca artista, cat si ca compozitoare, textiera. Incerc sa imbin jazz-ul cu r&b-ul spre a-l aduce la un stil mai comercial... asa cum am fost sfatuita :). Imi este foarte greu sa am incredere in cineva sa-mi compuna piesele, ma simt de parca nu as fi eu... de parca nu as canta eu. Ma implic in absolut tot ceea ce inseamna munca de studio. Am postat deja o piesa pe www.myspace.com/letitiaofficial si banuiesc ca aceea va fi prima piesa de single. Se numeste "Deep in love" si a fost inregistrata cu instrumente adevarate. Este o piesa in care am mare incredere si sper din tot sufletul sa fie inteles acest stil muzical in Romania.
Interviu aparut in ProTV Magazin






ShareThis