ShareThis
1. Eşti mereu veselă. Cum îţi încarci bateriile şi de unde îţi iei energia?
Oana Ionita: In principiu, nu ratez nicio ocazie sa ma bucur de viata.
Avand in vedere ca in Romania este cam greu sa te bucuri de privirile optimiste de pe strada, lumea politicoasa din trafic, zambetul de la vecinii de bloc, asfaltul atat de lin si spitalele curate, imi incarc bateriile in alte tari.
Nu contest ca tara noastra are niste peisaje impresionante, dar oamenii au devenit suspiciosi, invidioasi si rautaciosi, tocmai pentru ca nu mai au incredere in sistem, dar, cu siguranta, in cativa ani ne vom putea umple de energie si din propria noastra capitala.
2. Dansezi de când te ştii. Mai ai şi alte pasiuni?
O.I.: Mai nou, sunt blogarita si pentru ca noua pasiune cere noi inceputuri, ador sa montez materiale video, sa scriu articole si sa-mi bat capul cu tehnologia.
3. Ce crezi că ai fi făcut dacă nu ai fi dansat?
O.I.: Cu siguranta as fi fost la fel de pasionat de domeniul pe care l-as fi ales. Imi place teatrul si poate daca aveam voce as fi cantat. In schimb, nu cred ca as fi ales un domeniu al cifrelor, chiar daca in liceu eram cea mai buna la matematica. Probabil ca timpul iti schimba prioritatile.
4. Preferi să moderezi o emisiune de televiziune sau să dansezi?
O.I.: Cred ca a venit timpul sa fac un pas, sa trec de la statutul de Bebelusa, la cel de personaj in scenetele de la Cronica sau de prezentatoare.
5. Îţi place statutul de vedetă?
O.I.: Nu ma consider vedeta, sunt un om care munceste intr-un mediu putin mai mediatizat decat altele. Meseria asta este plina de avantaje, dar si de dezavantaje. Daca te cunoaste x sau y nu inseamna intotdeauna ca o sa te si vorbeasca de bine. Trebuie sa te astepti la orice, pentru ca nu stii cum esti perceput si mai ales criticat.
6. Care au fost cele mai haioase situaţii în care te-ai aflat datorită faptului că eşti o persoană publică?
O.I.: Faptul ca pana acum am avut noroc sa nu primesc amenda pentru centura de siguranta, telefon sau neatentie, ca pot intra mai usor in institutii sau am un loc de parcare mai in fata, pot fi numite avantaje, dar si situatii haioase.
7. Dar cele mai neplăcute?
O.I.: Criticile de pe blog. Atunci cand poti fi oricine in on-line, este simplu sa critici pe cine vrei, cum vrei, ascunzandu-ti identitatea in spatele unui nick name. Cu toate astea, incerc sa raspund tuturor si ma bucur cand exista un dialog argumentat intre useri.
8. Cu iubirea cum stai?
O.I.: Bine!
9. Ai mărturisit că eşti o gurmandă. La ce mâncăruri nu ai putea renunţa?
O.I.: La mancarurile facute de altii. Am glumit! Da, imi place sa mananc, tocmai de aceea incerc sa suplinesc prin miscare consumul caloric, astfel incat sa existe un echilibru permanent. Ador spanacul, pestele si dulciurile. Important este in egala masura si timpul de savurare al mancarii.
O.I.: Ei bine, nu! Imi place sa comentez mai degraba talentul culinar al altor persoane. Eu stiu ca ma descurc, tocmai de aceea nu exersez. :-)
O.I.: Plec din tara, ma plimb, citesc, merg la teatru sau vad un film. Cel mai bine ma relaxez cand fac ceva.
12.Ce surprize ne pregateşti anul acesta? În ce ipostaze te vom vedea?
O.I.: Pe langa distractia de la Cronicuta, jocul in scenete il voi lua mai in serios. Apoi vreau sa mai organizez cateva workshop-uri pentru tinerii dansatori, cum a fost si cel din 15 ianuarie cu Salah. In plus, in acest an vreau sa-mi concentrez atentia asupra vietii de familie, dar si a prietenilor.
O.I.: Ca lumea este mult prea interesata de barfe usoare si nu de bilete la teatru sau evenimente artistice. Chiar daca iubitorii de arta sunt putini, ei sunt un public sigur si constant. Imi doresc ca numarul lor sa creasca si mi-as mai dori ca tinerii sa studieze si dansul pe langa zecile de ore de limbi straine, calculatoare si matematica. Copii au nevoie de miscare, o tinuta corecta, gesturi elegante si respect pentru arta. In al doilea rand, regret ca nu am timp sa citesc mai mult.
O.I.: Faptul ca am prezentat o emisiune de divertisment, „Vedete-n figuri”, alaturi de colegul Dan Fintescu, si ca lucrez intr-o echipa minunata, care in decursul timpului m-a invatat ce inseamna televiziunea. Pot spune ca am realizat cam tot ceea ce mi-am propus din copilarie, am intrat la Opera, am terminat o facultate, am jucat la TNB, am intrat in televiziune si mi-am urmat drumul. A fost ca un vis devent realitate.
O.I.: Probabil mai linistita, cu familie si copii. Daca spun ca ma vad tot bebelusa la Cronica, nu ma crede nimeni...
