Infecţiile respiratorii neglijate, poluarea şi fumatul sunt câţiva dintre „vinovaţii” implicaţi în apariţia astmului bronşic. Boala nu se vindecă, dar poate fi ţinută sub control.
Astmul bronşic este o boală inflamatoare a căilor respiratorii, ce afectează bronhiile. După o răceală mai puternică, cu tuse până rămâi fără aer, e bine să mergi la doctor, pentru un control post-tratament.
Dacă oboseşti repede, respiri zgomotos şi ai adesea senzaţia că te sufoci, riscul să suferi de astm e mare. An de an se înmulţesc cazurile de pacienţi depistaţi cu astm bronşic. Numărul astmaticilor la nivel global a crescut până la aproximativ 230 de milioane. În ţara noastră, se estimează că 1 milion de oameni au această afecţiune, numărul fiind în creştere.
Ce determină instalarea bolii
• Factori genetici. Genele joacă un rol important în apariţia astmului bronşic. Astfel, dacă există o rudă de sânge (cum ar fi un părinte sau un frate) cu această afecţiune, există riscul să se transmită boala.
• Reacţia exagerată a sistemului imun, mai ales dacă există şi o altă condiţie alergică, precum dermatita atopică sau rinita alergică.
• Hipersensibilitatea bronhiilor, adesea de ordin alergic (polen, acarieni), duce la apariţia spasmelor acestora şi la îngustarea lor.
• Poluarea. „Astmul este o boală indusă, în multe situaţii, de viaţa pe care o trăim, de modernismul ei, de poluare. Acest fapt explică de ce creşte prevalenţa alături de elementele-cheie care se cheamă alergie şi infecţii respiratorii“, explică medicul primar pneumolog, Florin Mihălţan. În cazul copiilor, poluarea produsă de autovehicule ar produce 14% din cazurile de astm bronşic, potrivit unui studiu.
• Fumatul. Fie că vobim despre fumat activ sau pasiv, expunerea la substanţele chimice pe termen lung poate provoca instalarea astmului.
• Infecţiile respiratorii netratate pot produce apariţia respiraţiei şuierătoare (wheezing-ul) la copii, care determină, în timp, instalarea astumului bronşic.
Factori declanşatori ai crizelor
Există mai mulţi factori – de mediu şi emoţionali - care acţionează asupra căilor respiratorii inflamate, declanşând crize de astm. Este foarte important ca persoanele afectate să cunoscă factorul implicat în producerea crizei şi, pe cât posibil, să îl evite.
-poluanţii şi iritanţii de aer, precum fumul, noxele, freonul deodorantelor, substanţele volatile din detergenţi;
-anumite medicamente, printre care aspirina şi ibuprofenul. De altfel, nicio medicaţie nu este lipsită complet de riscul reacţiei anafilatice;
-emoţii puternice şi stres;
-efortul fizic, chiar şi cel moderat
-alergeni precum acarienii şi mucegaiul
-sulfiţii şi conservanţii din produsele alimentare şi băuturi, inclusiv bere şi vin;
-vremea: ceaţa, frigul, gerul;
-boala de reflux gastroesofagian.
Citeste continuarea pe clicksanatate.ro.









