Anul acesta se împlinesc nu mai puţin de şase decenii de când un inginer suedez a inventat sistemul de siguranţă care a salvat cele mai multe vieţi din istoria maşinii. Aceasta este povestea centurii de siguranţă în 3 puncte şi a creatorului acesteia, Nils Bohlin.
Acest sistem a salvat mai multe vieţi timp de şaizeci de ani decât orice alt dispozitiv de siguranţă pentru transportul pasagerilor şi, chiar dacă încă există oameni care refuză să o folosească, centura de siguranţă în trei puncte rămâne baza siguranţei pasive a maşinii. Deşi, în esenţă, nu s-a schimbat mult din momentul în care Nils Bohlin a inventat-o în 1959, centura de siguranţă a evoluat foarte mult în aceste şase decenii.
Cu toate că încă de la înfiinţare, modelele Volvo au fost considerate robuste şi fiabile, centura de siguranţă inventată de Nils Bohlin, a arătat cât de sigure sunt maşinile Volvo. Încă de atunci au fost privite de majoritatea opiniei publice ca fiind cele mai sigure maşini din lume. Această centură prevăzută cu o clamă şi două şuruburi de fixare a salvat de-a lungul acestor 60 de ani de istorie nu mai puţin de 6 milioane de vieţi, mai mult decât orice alt dispozitiv de siguranţă care are legătură cu transportul de persoane.
Nils Bohlin: inventatorul centurii de siguranţă
Înainte de 1959 existau deja centuri de siguranţă, dar eficienţa lor era mai mult psihologică decât reală. Cele mai multe dintre ele au fost ventrale (ca cele ale avioanelor, care ne ţin doar abdomenul) sau diagonale.
Primele nu ne puteau susţine trunchiul pentru a-l împiedica să avanseze iar capul să se lovească de tabloul de bord sau parbriz, astfel încât eficacitatea lor a fost foarte limitată. Cele din urmă, deşi, în principiu, au părut mai eficiente, în majoritatea accidentelor au fost cu greu utile, deoarece corpul putea aluneca sub acea bandă încrucişată.
Din fericire, în 1920 s-a născut un suedez pe nume Nils Bohlin care a studiat ingineria şi a început să lucreze la un alt brand suedez (Saab) care avea siguranţa ca premisă, dar în 1958 a început să lucreze pentru competiţie, la Volvo. La doar un an după ce a fost angajat de Volvo, Nils Bohlin le-a prezentat şefilor săi ideea unei centuri de siguranţă care să combine cele două modele folosite până atunci, iar în 1959 a fost înregistrat numărul de brevet 3.043.625. Centura de siguranţă cu trei puncte de ancorare tocmai se născuse.
Deşi testele au fost efectuate cu mai multe modele ale mărcii, inclusiv Volvo PV544, prima maşină care a standardizat centurile de siguranţă în 3 puncte a fost Volvo 122, cunoscută popular ca Amazon, iar de atunci, Volvo a fost considerată cea mai sigură marcă auto din lume.
Eficacitatea centurii de siguranţă inventată de Nils Bohlin a fost clar demonstrată încă din primul moment, iar semnificaţia sa a fost suficientă pentru ca numele creatorului său să fie înregistrat în Hall of Fame din industria auto.
Evoluţia centurii de siguranţă
Centura de siguranţă în trei puncte nu a suferit modificări radicale, chiar dacă a fost inventată în urmă cu mai bine de jumătate de secol, dar au fost înregistrate progrese care au îmbunătăţit mai multe aspecte, în special confortul şi simplitatea utilizării. Acestea sunt principalele 4 evoluţii de care centura de siguranţă a avut parte de-a lungul istoriei:
Bandă reglabilă manual
Primele centuri erau compuse dintr-o bandă foarte rezistentă, fixată de caroseria maşinii cu două ancore aflate la capetelor lor, una dintre ele la înălţimea umărului şi a doua pe podeaua vehiculului. O clamă de pe centură se fixa pe un mecanism când şoferul se aşeza în vehicul. Astfel, centura de siguranţă odată fixată avea 3 puncte de ancorare.
Aceste prime modele au fost foarte eficiente, dar era necesar ca pasagerii sau şoferii să le înfăşoare şi să le regleze corect pe corp, un lucru făcut manual (la fel cum am ajusta cureaua unui rucsac astăzi). Dacă nu se potriveau bine pe corp, eficienţa lor scădea, dar odată strânse, mişcările erau foarte limitate.
Centuri inerţiale: libertate de mişcare
Un deceniu mai târziu are loc prima mare evoluţie în ceea ce priveşte centura de siguranţă: sistemul de blocare inerţial. Centura nu trebuie să fie reglată manual, dar banda este strânsă într-un tambur retractabil care permite benzii de care are nevoie pasagerul să iasă pentru a se adapta corpului acestuia şi, de asemenea, îi permite să se mişte liber. Lucrul interesant este că tamburul pe care este rulată banda are un dispozitiv cu clichet care se blochează atunci când mişcarea care trage banda este bruscă sau dacă maşina se înclină prea mult.
Centură cu pretensionator: şi mai strânse
A treia evoluţie majoră a centurilor de siguranţă va avea loc aproape după două decenii. Suntem la mijlocul anilor optzeci ai secolului trecut, iar noul accesoriu care devine însoţitorul ideal al centurii de siguranţă este pretensionatorul pirotehnic. Acest dispozitiv acţionează după ce tamburul inerţial a fost blocat şi dacă maşina depăşeşte un prag maxim de deceleraţie. Odată activat, pretensionatorul pirotehnic trage banda înapoi aproximativ 15 cm, susţinând corpul pasagerului şi mai mult.
Centuri inteligente: siguranţă proactivă
A patra evoluţie a centurilor a venit în urmă cu doar un deceniu şi centurile inteligente sunt cele care se strâng şi se desprind automat în anumite situaţii.
În prezent, nu există nicio scuză pentru a nu folosi centura de siguranţă. Este adevărat, pentru a o folosi trebuie mai întâi să vă cumpăraţi o maşină. Iar acest lucru este simplu. Luaţi legătura cu echipa Auto Rulate Bucureşti, pentru a vă alege din gama variată de maşini rulate puse la dispoziţie în parcul auto online al acestui dealer, maşina potrivită. Cumpărături cu spor!
