Cu toţii sărbătorim Crăciunul, însă mulţi dintre noi am uitat ce reprezintă cu adevărat această sărbătoare. Iată care sunt principalele tradiţii şi superstiţii de Crăciun.
Din punct de vedere religios, Crăciunul semnifică naşterea Domnului nostru Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, trimis pe Pământ să ajute oamenii să devină mai buni, mai credincioşi, mai îngăduitori şi responsabili, mai toleranţi şi răbdători.
Sacrificare porcului
Obiceiul sacrificării porcului de Ignat, pe 20 decembrie, încă se mai practică prin satele noastre româneşti, pe acolo unde gospodarii cresc porci în propriile curţi, pentru ca la Sărbătorile de iarnă să aibă carne proaspătă din care să-şi prepare tradiţionalele mâncăruri româneşti: tobă, răcitură, tochitură, cârnaţi.
Se vesteşte Naşterea Domnului
Înainte de Crăciun, preotul umblă cu icoană din casă în casă, pentru a vesti Naşterea Domnului. Această este o practică extrem de veche, de fapt, o vizită pe care preotul o face credincioşilor săi. Preotul poartă cu el o icoană care infatisaza scena naşterii Mântuitorului şi, în fiecare casă cântă troparul sărbătorii, dând icoană credincioşilor că să fie sărutată.
Împodobirea bradului
Tradiţia împodobirii bradului şi a casei cu crenguţe de brad este un obicei relativ nou, preluat pe la jumătatea secolului al XIX-lea de la ţările germanice. Prin formă sa triunghiulară, bradul simbolizează Sfântă Treime, iar podoabele cu care bradul este împodobit semnifică bogăţia şi cunoaşterea, că şi pomul sacru din Grădină Edenului.
În zilele noastre, împodobirea bradului de Crăciun a devenit una dintre cele mai iubite datini, atât în mediul rural, cât şi urban, odată cu aşteptarea în seara de Ajun a lui Moş Crăciun.
Copiii ştiu că Moş Crăciun aduce cadouri mai multe celor care au fost foarte cuminţi. Acesta este şi astăzi un argument foarte serios şi este o motivaţie puternică pentru copii, care se străduiesc să devină mai cuminţi, mai harnici şi mai ascultători pentru că anul viitor să primească mai multe daruri.
Colindatul
În ajunul Crăciunului există obiceiul de a merge cu colindul. Colindele sunt cântece tradiţionale formate din urări de bine şi belşug pentru toţi cei ce le ascultă. În ziua de Crăciun, colindele revin, de asta dată copiii cântând "Steaua". Prin acest colind, ei anunţă venirea pe lume a pruncului Iisus Hristos.
Sunt zone în ţară unde tradiţia Crăciunului încă se păstrează cu sfinţenie şi se transmite nealterată, din generaţie în generaţie. Oamenii de la sate au obiceiuri specifice de la care nu se abat de aceea, în prag de sărbători, auzim de tradiţii şi superstiţii de care mulţi dintre noi n-au auzit niciodată.
Împrumuturi şi noroc
În unele locuri, în ajunul Crăciunului, gospodarii îşi strâng de prin sat toate lucrurile pe care le-au dat cu împrumut. În alte locuri, în ajun de Crăciun nu se dă nimic cu împrumut pentru că cei care iau cu împrumut fac asta numai ca să aibă noroc la hoţii în anul viitor. De asemenea, tradiţia spune că cei care dau lucruri din casa , alungă norocul din cămin. În unele sate, în vasul cu apă, în care familia se spală, se pun nuci, pentru ca oamenii să fie sănătoşi peste an.
Tot la sate încă se mai păstrează obiceiul ca în ajunul Crăciunului cetele de colindători să meargă din poartă în poartă ca să vestească venirea pe lume a Pruncului Iisus. Se spune că ţinerii mascaţi care însoţesc aceste cete au darul de a alunga spiritele rele şi că cei care nu îi primesc vor avea un an sărac, cu ghinion.
Traditii si obiceiuri de Craciun! Ce sa faci si sa nu faci ca sa-ti mearga bine
