Procesul de seducţie a unor clienţi îşi demostrează eficacitatea în magazin. Este momentul adevărului în procesul cumpărăturilor de impuls pe care retailerii îşi doresc atât de mult să îl dezvolte.
Orice retailer îşi doreşte ca cel care intră în magazinul său nu plece după doar câteva minute, ci să-l exploreze cât mai mult timp, umplându-şi coşul de cumpărături cu tot felul de produse. Însă, pentru a reuşi acest lucru, trebuie să ţină cont de câteva lucruri importante:
Sunete. Muzica acţionează ca un filtru de control pentru tipul de public pe care îl dorim în spaţii sau într-o anumită zonă. Un volum mare poate atrage publicul mai tânăr, dar limita prezenţa unui segment mai în vârstă. Pe de altă parte, muzica în surdină va satisface un spectru mai larg şi va favoriza permanenţa în magazin.
Mirosuri. Influenţa lor este cea mai evidentă în magazinele alimentare. Cine nu s-a oprit măcar o dată în faţa vitrinei unei produse de patiserie, din cauza mirosului? În mod similar, în orice mall, mirosul plăcut face achiziţia mai plăcută.
Aspect vizual. Doriţi ca publicul să rămână în magazin sau sunteţi mai interesaţi de o rotaţie rapidă? În primul caz, folosiţi culori moi, în al doilea, galben, roşu, portocaliu.
Atingere. Unele teorii ale psihologiei consumatorilor subliniază că, în profunzime, cu toţii avem un sentiment de deţinere a lucrurilor care ies la lumină atunci când manipulăm orice produs dintr-un magazin. În cadrul acestui instinct, se generează o rezistenţă inconştientă la returnarea unui lucru pe care l-am încercat deja, care poate deveni un alt motiv de achiziţie.
O experienţă pozitivă. Este indicat să se ofere servicii care pot condiţiona mobilitatea consumatorului. De exemplu, o parcare mare şi gratuită, ca în majoritatea centrelor comerciale sau servicii de îngrijire a copiilor în timp ce părinţii fac cumpărături.
Cărucioare mari. Dacă cărucioarele sunt foarte mici, există o rezistenţă mai mare la cumpărarea produselor care nu încap în ele. În plus, cele mari fac ca drumul pe culoare să fie mai lent (efect care creşte pe măsură ce le umplem), prelungind şi timpul petrecut în magazin.
Tur obligatoriu. Un layout al magazinului care forţează un tur de la dreapta la stânga ne oferă un circuit care urmăreşte tendinţa noastră culturală de circulaţie. Circulaţia în direcţia opusă ar fi ciudată. În magazinele mici, unde nu este posibil să se stabilească circuite, acestea pot fi simulate folosind mobilier şi elemente POS (Point of Sale Display- o formă specializată de promovare a vânzărilor care se găseşte în apropierea, pe sau la o casă de marcat).
Locaţia produselor. Amplasarea în capul culoarului, lângă casele de marcat sau pe gondole ( rafturi de miijloc) determină o vizibilitate mai mare sau mai mică a brandurilor. De asemenea, influenţează plasarea sa pe fiecare raft. Din punct de vedere al clientului, se diferenţează patru niveluri pe o gondolă comună: cel superior (ochii), numit şi nivel de percepţie, întrucât obiectivul său este să atragă şi să păstreze atenţia consumatorului; nivelul mediu (mâinile), mai confortabil pentru cumpărător; cel inferior (podea), ineficient, deoarece clientul trebuie să se aplece pentru a lua produsul, nivelul superior (cap), care nu determină clientul să cumpere, întrucât nu este la îndemâna sa.
De la mai mult la mai puţin. Obligaţia de a parcurge cele mai scumpe produse înainte de a ajunge la cele de bază este o practică obişnuită în hipermarketuri. Astfel, consumatorul este obligat să traverseze zona de electrocasnice, timp liber, bazar etc. pentru a cumpăra o pâine sau o cutie de lapte.
Alegerea produsului în funcţie de preţ. Eticheta albă din supermarket sau hipermarket poate indica preţul mult mai ieftin al unui produs faţă de restul. Cu toate acestea, în cazul aparatelor de uz casnic există, de obicei, o diferenţă apreciabilă între cele mai scumpe şi cele mai ieftine, deşi opţiunea unuia intermediar este întotdeauna oferită, motiv pentru care îl alegem de obicei.
Ofertă copleşitoare. Ofertele la acelaşi produs ale brandurilor poate face clientul să ia în considerare consumul acestuia, chiar dacă nu face parte din lista sa obişnuită.
Jenă. Utilizarea detectoarelor la ieşire fără achiziţie face ca mulţi consumatori să se simtă obligaţi să consume ceva, oricât de mic, pentru a evita trecerea prin faţa lor.
Design exterior al centrului. Devine mai important în comerţul tradiţional, deoarece reflectă personalitatea şi stilul magazinului, adică elementele care îl diferenţiază de celelalte. În ceea ce priveşte vitrina, trebuie să vorbească despre magazin, pe lângă faptul că este un element de atracţie.
Animaţie. Un magazin fără public nu vă invită să intraţi în el, deşi aglomeraţiile pot fi, de asemenea, dăunătoare. Pentru a realiza animaţia dorită, sunt utilizate mijloace fizice, cum ar fi capete de gondolă, unde produsele oferite se rotesc; insule, situate în afara liniei şi fără contact cu alte produse; grămezi cu produse mari sau care permit stivuirea uşoară (succesul lor se bazează pe generarea de sentimente de preţ redus) sau containere dezordonate, cu produse ieftine de care clientul este atras.
Animă magazinul şi promoţiile şi prezentarea repetată a produsului, crearea de medii tematice legate de anumite zile (ziua mamei, petrecerile locale etc.) sau amabilitatea personalului comercial, care oferă, de asemenea, informaţii despre anumite produse.
După cum se poate observa, există diverse modalităţi pentru a împiedica cumpărătorul să iasă foarte repede din magazin. Vă sfătuim să le puneţi în practică, căci nu veţi regreta. De asemenea, vă sfătuim să luaţi legătura cu echipa de la Rafturi Metalice de la A la Z pentru a intra în posesia unor rafturi metalice pentru magazin ( gondole, rafturi de perete, rafturi de perete etc.), pentru a crea în magazin un mediu care invită cumpărătorul să mai stea. Succes!
