Podgoriile de aici sunt printre cele mai răcoroase din ţară, iar asta este evident în pahar: vinuri albe aromate, cu aciditate vie şi prospeţime, alături de roşii şi roze suple şi tot mai convingătoare. Un argument la fel de puternic pentru o călătorie oenoturistică în Transilvania este locul în care te trezeşti a doua zi: într-un turn de castel, într-o cameră singură în vârful viei sau într-un hotel cu vedere spre dealurile pe care s-a cules strugurele din pahar.
Castelul Bethlen-Haller, Cetatea de Baltă
Puţine locuri din România leagă atât de strâns vinul de istorie. Pe malul Târnavei Mici, la Cetatea de Baltă, în judeţul Alba, castelul ridicat de familia Bethlen în stil renascentist, cu patru turnuri cilindrice la colţuri, a fost gândit după modelul castelului Chambord de pe Valea Loarei. Între 1769 şi 1773, familia Haller i-a adăugat elemente baroce, iar peste secole castelul a trecut prin mâinile a peste 45 de proprietari.
În comunism a devenit secţie de vinuri spumante a IAS Jidvei, cu turnurile transformate în locuinţe pentru muncitori. După 1989 a revenit familiei Haller, de la care l-a cumpărat familia Necşulescu, proprietarii Jidvei. Restaurarea, începută în 2003, a durat aproape două decenii şi a readus la suprafaţă arhitectura originală, inclusiv scara în spirală din stejar, îmbinată doar cu cepuri de lemn, fără nicio piesă de metal.
Astăzi, castelul este emblema Jidvei şi apare pe etichetele gamei Owner's Choice şi ale vinurilor Maria. Clasificat la cinci stele, are 27 de camere, în turnuri şi în corpul principal, în curtea interioară şi lângă parc, şi s-a clasat pe primul loc la categoria cazare la cramă, în 2024 şi 2025, potrivit clasamentului Top Hotel Awards. Tururile ghidate au loc din oră în oră, iar degustările se ţin în pivniţă, la care se coboară pe trepte de stejar vechi de secole. Restaurantul lucrează după principiul „farm to table", sprijinit de o grădină ecologică de cinci hectare, iar domeniul completează experienţa cu echitaţie, plimbări cu trăsura, tir cu arcul şi ture cu bicicleta prin vii. Calendarul adaugă concertele de vară Reverii la Castel, sărbătoarea recoltei din toamnă, cursa Jidvei Weinland Trails, alergată primăvara printre vii, şi concerte anuale în care poate fi ascultată vioara Stradivarius a lui Alexandru Tomescu.
Issa Resort, Turda
La marginea Turzii, aproape de salina care a transformat oraşul într-o destinaţie turistică, Issa Resort este unul dintre cele mai ample proiecte de ospitalitate construite în jurul unei crame din Transilvania. Deschis în august 2025, pe un domeniu de peste 70 de hectare, complexul reuneşte 75 de camere şi apartamente, un restaurant fine dining, spa, piscine, un centru ecvestru cu manej acoperit şi spaţii pentru evenimente.
Inima domeniului rămâne însă Crama La Salina, fondată în 2011 de Simion Mureşan şi Claudiu Sugar, care au readus la viaţă, terasă cu terasă, viile abandonate de pe Dealurile Durgăului. Astăzi, crama lucrează 42 de hectare, sub indicaţia geografică Dealurile Transilvaniei, iar numele vinurilor Issa vine de la Potaissa, numele antic al Turzii. Oaspeţii pot alege între degustări ghidate, picnicuri în vie şi plimbări cu trăsura printre rânduri, o formulă care leagă confortul unui resort de o cramă cu identitate clară.
Liliac, Batoş
La polul opus ca dimensiune, dar nu ca experienţă, se află Liliac Lodge. Crama Liliac, din Batoş, judeţul Mureş, lucrează 52 de hectare în zona viticolă Lechinţa, 38 la Batoş şi 14 la Lechinţa, îmbinând, după cum spune chiar crama, experienţa austriacă cu tradiţia viticolă transilvăneană. Numele vine de la liliecii care zboară seara deasupra viilor şi care, pentru viticultori, sunt aliaţi preţioşi împotriva insectelor dăunătoare.
Lodge-ul are o singură cameră, cu pat dublu, aşezată în punctul cel mai înalt al viei, de unde privirea cuprinde întreaga podgorie. Este o cazare gândită pentru cei care caută linişte deplină: o seară cu degustare, cina şi dimineaţa cu micul dejun, în mijlocul viei. Pachetele de degustare includ atât gama Liliac, construită în jurul soiurilor transilvănene şi a celor internaţionale, cât şi seria Private Selection, cu ediţii limitate precum vinurile spumante, Pinot Noir-ul sau vinul de gheaţă. Rezervarea din timp este esenţială: cu o singură cameră, locul se ocupă repede.
Jelna, Bistriţa-Năsăud
Satul Jelna, la aproximativ un sfert de oră de Bistriţa, are o istorie viticolă mai veche decât ar bănui mulţi: potrivit cramei, pe harta iosefină a Imperiului Habsburgic, ridicată în Transilvania între 1769 şi 1773, dealurile din jur apar deja acoperite de vii. Tradiţia a fost reluată în 2016 de fraţii Ovidiu şi Daniel Moldovan, care au înfiinţat Crama Jelna pe 26 de hectare, cu Sauvignon Blanc, Fetească albă, Fetească regală, Muscat Ottonel şi Pinot Noir, soiuri potrivite climatului răcoros din nordul Transilvaniei.
În jurul cramei s-a dezvoltat un adevărat domeniu: hotel cu camere şi apartamente, spa şi restaurant, la care se adaugă degustările din cramă. Acestea au un ambasador pe măsură în oenologul Darius Pripon, o gazdă care vorbeşte despre vinurile Jelna cu un entuziasm molipsitor. Vinurile se regăsesc în gamele Amprenta Transilvaniei, Dealu' Negru şi Navicella, iar pentru cine descoperă zona Lechinţa, Jelna este o bază firească, în drum spre Batoş sau spre podgoriile din jurul Reghinului.
Alte opriri pe drum, cu cazare în zonă
Villa Vinèa, Mica (Mureş). Pe Valea Târnavelor, la mică distanţă de Cetatea de Baltă, Villa Vinèa lucrează 70 de hectare cu 12 soiuri, de la Fetească regală şi Fetească albă la Gewürztraminer şi Chardonnay. Crama nu are cazare proprie, dar a construit pachete complete împreună cu hoteluri partenere din zonă, cu degustare, tur al cramei, gustări transilvănene şi transfer inclus.
Crama Sântu (Mureş). În satul Sântu, lângă Reghin, avocatul Vasile Costea a refăcut o cramă construită în 1952 şi a replantat vechi vii săseşti în satul său natal. Vinurile poartă numele Poarta Sufletului, iar crama găzduieşte şi o galerie de artă. Componenta de cazare este în pregătire; până atunci, Reghinul şi împrejurimile oferă suficiente opţiuni pentru o vizită.
Pivniţa Savu, Ciumbrud (Alba). Lângă Aiud, familia Savu reuneşte trei generaţii care lucrează împreună viile din Ciumbrud, pe aproximativ 10 hectare, dintre care o bună parte sunt vii vechi. Planurile de oenoturism sunt ambiţioase: Sergiu Savu, oenologul şi managerul cramei, povestea recent despre degustări, tururi ghidate prin vie şi cramă şi despre spaţii de cazare amplasate chiar în vie, unde oaspeţii vor putea dormi lângă rândurile de viţă-de-vie. Iar accesul nu e o problemă, Ciumbrudul aflându-se, după cum subliniază el, la doar 45 de minute de trei aeroporturi internaţionale. Până atunci, cazarea se găseşte uşor la Aiud sau la Alba Iulia.
Alba Iulia: Vinoteca Hugo şi Unio Vini. Pentru cine îşi face baza în Alba Iulia, oraşul are două adrese de vin chiar în Cetatea Alba Carolina. Vinoteca Hugo ocupă catacombele fortificaţiei de tip Vauban, ridicate între 1715 şi 1738, şi păstrează peste 5.000 de sticle provenite din fosta Rezervă de Stat, unele chiar din anii '50.
Unio Vini este o cramă urbană care include un restaurant, unde vinuri tinere din mai multe regiuni ale ţării sunt maturate în butoaie de stejar şi amfore ceramice, iar oaspeţii pot vedea sala butoaielor împreună cu oenologul Eugen Odainii. De aici, Ciumbrudul, Cetatea de Baltă şi Valea Târnavelor sunt accesibile într-o excursie de o zi.
Transilvania, pe îndelete
Oenoturismul transilvănean nu se face în grabă. Distanţele dintre crame sunt mari, drumurile trec prin sate săseşti, cetăţi şi dealuri, iar fiecare oprire merită măcar o noapte. Tocmai de aceea cazarea contează aici mai mult decât oriunde: un castel, un resort, o cameră singură în vie sau o cetate cu pivniţe vechi de trei secole schimbă felul în care înţelegi vinul pe care îl bei.
Dacă ai nevoie de un indiciu mai clar despre ce se poate vizita, gusta şi descoperi în Transilvania sau despre ce crame nu ar trebui să lipsească de pe lista ta de destinaţii, găseşti tot ce ai nevoie în „România din Cramă în Cramă", emisiune realizată de Wines of Romania în colaborare cu Wines of Europe şi prezentată de Marinela Ardelean. Şapte episoade, şapte regiuni viticole, peste 80 de crame vizitate, într-o călătorie care porneşte de la vin, dar este de fapt despre oameni, istorie, tradiţie şi gust.
Emisiunea se difuzează la Prima TV începând cu 10 octombrie 2026, cu o ediţie specială pe 1 decembrie 2026, de Ziua Naţională a României.
Un proiect susţinut de CEC Bank România.
Parteneri: AQUA Carpatica, Bitdefender, AnimaWings, Autonom şi Asociaţia Arc Peste Timp.
