În Oltenia, vinul se descoperă pe dealurile Drăgăşanilor, cu Oltul curgând la picioarele viilor, în crame ridicate de prinţi şi regi la începutul secolului trecut, în conace boiereşti readuse la viaţă şi în podgoriile din Mehedinţi, unde vinul de altădată ajungea până la Paris.
Este o regiune a contrastelor, iar asta se simte în pahar: albe vii şi aromate la Drăgăşani, unde Crâmpoşia selecţionată şi Tămâioasa românească îşi găsesc una dintre cele mai bune expresii, roşii pline şi catifelate pe dealurile mai calde din sud, de la Negru de Drăgăşani la Cabernet Sauvignon şi Fetească neagră. Un argument la fel de puternic pentru o călătorie oenoturistică aici este felul în care vinul se leagă de tot ce îl înconjoară: de castrele romane şi culturile neolitice, de mănăstirile brâncoveneşti, de operele lui Brâncuşi şi de Craiova, care în fiecare iarnă se transformă într-unul dintre cele mai frumoase oraşe de Crăciun din Europa.
Domeniul Dobruşa - Crama Avincis, Drăgăşani
La câţiva kilometri de centrul Drăgăşanilor, domeniul Vila Dobruşa adună într-un singur loc trei poveşti: a unui conac de familie, a unei crame contemporane şi a unei vii cu rădăcini în secolul al XIX-lea. Conacul, construit la începutul secolului XX în stil neoromânesc, inspirat din ctitoriile brâncoveneşti, a fost cumpărat în 1927 de Maria şi Iancu Râmniceanu, iar strănepoata lor, Cristiana Stoica, s-a întors aici în 2007, împreună cu soţul ei, Valeriu Stoica.
Arhitectul Alexandru Beldiman a restaurat conacul şi a proiectat crama, gândită ca o navă aşezată pe terasa dealului, cu ziduri acoperite de calcar de Arnota şi cu gazonul care urcă pantele până pe acoperiş. De pe terasă se vede întreg domeniul, cu cele 43 de hectare de vie şi valea Oltului. Avincis lucrează soiurile locale ale podgoriei, Crâmpoşie selecţionată, Tămâioasă românească, Fetească regală şi Negru de Drăgăşani, dar şi Alutus, un soi nou, creat în 2003 la Staţiunea de Cercetare Drăgăşani, pe care crama l-a plantat prima dată în 2019.
Degustările includ un tur al proprietăţii şi o vizită în cramă, iar cine vrea să rămână peste noapte o poate face chiar deasupra pivniţei, în cele nouă camere şi trei apartamente ale vilei. O plimbare de o jumătate de oră prin vii duce până la Ferma dintre Vii, un loc bun pentru a înţelege cât de strâns e legat vinul de peisajul din jur.
Domeniul Drăgaşi, Drăgăşani
Pe dealurile Drăgăşanilor, cu vedere spre Olt, Domeniul Drăgaşi este o cramă-boutique construită în jurul ospitalităţii. Cele aproximativ şapte hectare de vie sunt împărţite aproape egal între soiuri albe şi roşii, iar printre rânduri cresc lavandă, trandafiri şi păducel.
Vinurile sunt mai ales monosoi, din Cabernet Franc, Merlot, Sauvignon Blanc şi Pinot Gris, grupate în două game, Pelerin şi Arhon. Restaurantul, cu o terasă deschisă spre vie şi spre râu, găzduieşte degustări şi mese private, iar pensiunea, construită în mare parte din lemn şi amenajată în spiritul unei case de secol XIX, are camere care poartă numele soiurilor din vie. Zona este potrivită şi pentru drumeţii şi ture cu bicicleta, astfel încât o seară la Drăgaşi se poate prelungi uşor într-un weekend.
Crama Valens, Prundeni
Tot în podgoria Drăgăşani, în satul Călina din comuna Prundeni, Crama Valens este una dintre cele mai noi destinaţii de vin ale regiunii. Crama de familie, înfiinţată în 2022, lucrează cinci hectare cu Sauvignon Blanc, Tămâioasă românească, Crâmpoşie, Cabernet Sauvignon şi Merlot.
Valens a fost gândită de la început şi ca loc de oprit pentru una sau mai multe nopţi: are cinci camere, restaurant, piscină şi jacuzzi, precum şi o sală pentru evenimente. Pentru cine vrea să descopere Drăgăşaniul pe îndelete, este o bază liniştită, la mică distanţă de celelalte crame ale podgoriei.
Crama Olterra, Colibaşi
În Colibaşi, judeţul Olt, Crama Olterra este una dintre cramele care pariază cel mai clar pe identitatea locului. Fosta Cramă Mennini a fost preluată în 2023 de grupul Vintruvian Estates şi redenumită Olterra, „pământ oltenesc”. Soiurile locale, Crâmpoşie selecţionată şi Negru de Drăgăşani, sunt planificate să ocupe cea mai mare parte a viei, alături de Fetească regală.
Numele gamelor se inspiră din cultura şi istoria Olteniei: Luturi, după solurile argiloase ale zonei şi ceramica pictată a civilizaţiilor străvechi de aici, Scoarţe, după covoarele olteneşti încărcate de simboluri, şi Vadastru, un Negru de Drăgăşani care trimite la Vădastra, satul din Olt care a dat numele uneia dintre cele mai cunoscute culturi neolitice din România. Vizitele se programează direct cu crama.
Domeniile Sâmbureşti, Olt
La aproximativ 30 de kilometri de Drăgăşani, în nordul judeţului Olt, Domeniile Sâmbureşti continuă una dintre cele mai cunoscute tradiţii de vin roşu din România. Podgoria apare menţionată documentar încă din 1521, iar Cabernet Sauvignon-ul de Sâmbureşti a fost, timp de decenii, un nume de referinţă pentru iubitorii de vin.
Astăzi, domeniul se întinde pe aproximativ 500 de hectare şi lucrează Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească neagră, Pinot Noir, Chardonnay şi Sauvignon Blanc, în gamele Sâmburel de Olt, Domeniile Sâmbureşti, Carpathia şi gama de vârf, Château Valvis. Vizitatorii pot rezerva, direct pe site-ul producătorului, degustări private, ghidate de echipa cramei, sau tururi pentru grupuri, care urmăresc drumul vinului de la vie până în cramă. Pentru cine vrea să înţeleagă cum arată un mare domeniu viticol al Olteniei, Sâmbureşti este o oprire firească pe drumul dintre Drăgăşani şi Slatina.
Domeniul Coroanei Segarcea, Dolj
La sud-vest de Craiova, la nici 30 de kilometri, Segarcea este una dintre cele mai frumoase crame istorice din România. Domeniul a făcut parte din cele douăsprezece domenii regale create în 1884, pe vremea lui Carol I, iar crama a fost construită între 1904 şi 1908, după proiectul atribuit arhitectului Iosif Exner, care a îmbinat elemente neoromâneşti cu elemente art deco.
Clădirea funcţiona pe principiul gravitaţiei: strugurii intrau la nivelul cel mai înalt, iar vinul cobora fără pompe până în pivniţa de la nouă metri adâncime, unde temperatura rămâne tot anul între 12 şi 14 grade. După ce familia Anghel a preluat domeniul, în 2002, crama a fost extinsă şi renovată, cu păstrarea stilului şi a materialelor originale, iar spaţiile de degustare au fost inaugurate în 2019.
Segarcea are şi un loc aparte în istoria unui soi: aici a fost produsă prima Tămâioasă românească vinificată sec. Mai mult, crama se mândreşte cu un soi autohton unic - Tămâioasa roză, alături de soiuri internaţional dificil sau imposibil de găsit în alte podgorii din România - Marselan, Touriga Nacional sau Viognier.
Gamele cramei, de la Marama la Sărut, un omagiu adus lui Brâncuşi, sau de la Minima Moralia la Principesa Margareta, gama creată la solicitarea Casei Regale a României, fac din degustare un popas firesc în drumul spre Craiova. Unde, dacă tot ajungeţi, puteţi admira „pe viu” o parte dintre lucrările lui Connstantin Brâncuşi, inclusiv una dintre variantele „Sărutului”.
Corcova Roy & Dâmboviceanu, Mehedinţi
În satul Corcova, la aproximativ 40 de kilometri de Drobeta-Turnu Severin, vinul are o istorie lungă şi o poveste legată pofund de literatură. Podgoria e atestată documentar încă din secolul al XV-lea, iar la începutul secolului XX moşia aparţinea prinţului Anton Bibescu, care a construit aici crama. Bibescu era prieten apropiat al lui Marcel Proust, iar scriitorul îşi exprima, într-o scrisoare din 1905, dorinţa de a veni la Corcova.
Crama, ajunsă în ruină, a fost restaurată după 2005 de echipa lui Şerban Dâmboviceanu, care a replantat şi soiurile din vremea Bibeştilor. Astăzi, cele aproximativ 70 de hectare de vie produc vinuri albe, rose-uri, spumante şi roşii de ţinut mulţi ani la păstrare, de la Cuvée Bohème şi Cuvée Racoveanu la Syrah şi Pinot Noir, iar vinul Lady Asquith a devenit unul dintre cele mai cunoscute ale cramei. Vizitele şi degustările se fac cu programare, iar vara, Corcova Fest aduce alergătorii pe cărările dintre vii.
Domeniul Catleya, Corcova
Tot la Corcova, legătura cu Proust continuă într-un alt fel. Domeniul Catleya a fost fondat în 2007 de oenologul francez Laurent Pfeffer, împreună cu asociaţi din Franţa, iar numele vine chiar din opera care l-a consacrat, „În căutarea timpului pierdut”. Este o cramă mică, de autor, unde vinul se face cu precizie franceză şi cu struguri din Mehedinţi.
Degustările au loc zilnic, cu programare cu cel puţin trei zile înainte, pentru grupuri între 4 şi 20 de persoane, cu ghidaj în română, engleză sau franceză. Pentru cine ajunge la Corcova, cele două crame se vizitează firesc în aceeaşi zi.
Dincolo de vin: ce mai poţi descoperi în Oltenia
Arheologie şi istorie. La Drobeta-Turnu Severin se păstrează ruinele podului construit de Apolodor din Damasc pentru împăratul Traian, iar Muzeul Regiunii Porţilor de Fier completează povestea, la doar o oră de Corcova. În Olt, castrele şi oraşele romane de la Romula şi Sucidava arată cât de veche este prezenţa omului pe aceste dealuri, iar Vădastra aminteşte de civilizaţiile neolitice care au dat astăzi numele unei game de vin. La Drăgăşani, Muzeul Viei şi Vinului, găzduit într-o clădire neobrâncovenească, monument istoric, spune povestea podgoriei prin unelte, artă şi arheologie.
Muzee şi artă. Muzeul de Artă din Craiova, găzduit în Palatul Jean Mihail, păstrează o colecţie de lucrări de Constantin Brâncuşi, între care „Sărutul”, „Domnişoara Pogany” şi „Cap de copil”. Pentru cine vrea să continue drumul pe urmele sculptorului, Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu, inclus în patrimoniul UNESCO, se află la mai puţin de două ore de Craiova.
Natură şi timp liber. Din Mehedinţi se ajunge uşor la Cazanele Dunării şi la chipul lui Decebal sculptat în stâncă, iar din Drăgăşani, spre nord, la Mănăstirea Horezu, monument UNESCO, şi la culele boiereşti de la Măldăreşti. În Craiova, Parcul Nicolae Romanescu este unul dintre cele mai frumoase parcuri istorice din ţară.
Târgul de Crăciun de la Craiova. Pentru cine ajunge în Oltenia la sfârşit de an, Craiova este o destinaţie în sine. Târgul de Crăciun, desemnat în 2025 cel mai bun din Europa în competiţia European Best Destinations, se deschide pe 13 noiembrie 2026 şi durează până pe 3 ianuarie 2027, cu tema „Tărâmul elfilor” şi peste două milioane de lumini în centrul oraşului. O degustare la Segarcea, aflată la mai puţin de o oră de drum, şi o seară în târg sunt una dintre cele mai frumoase combinaţii de iarnă pe care le poate oferi Oltenia.
Unde dormi
Pe dealurile Drăgăşanilor, cazarea se poate face chiar la cramă: în camerele Vilei Dobruşa de la Avincis, în pensiunea Domeniului Drăgaşi sau la Crama Valens. Drăgăşaniul şi staţiunile de pe Valea Oltului, Călimăneşti şi Căciulata, oferă opţiuni suplimentare şi o bază bună spre Sâmbureşti, Colibaşi şi Horezu.
Craiova este baza firească pentru partea de sud: de aici, Segarcea se vizitează într-o jumătate de zi, iar în noiembrie şi decembrie oraşul oferă bonusul târgului de Crăciun.
În Mehedinţi, pensiunile din Corcova şi din împrejurimi sunt cea mai bună alegere pentru cine vrea să rămână printre vii, iar Drobeta-Turnu Severin, la mai puţin de o oră, este punctul de plecare spre Porţile de Fier şi Cazanele Dunării.
Oltenia, între Olt şi Dunăre
Oenoturismul oltenesc leagă podgorii foarte diferite între ele: dealurile răcoroase ale Drăgăşanilor, câmpia însorită de la Segarcea şi dealurile Mehedinţiului, unde vinul a trecut pe vremuri prin corespondenţa prinţilor şi a scriitorilor. Între ele, castre romane, mănăstiri brâncoveneşti, operele lui Brâncuşi şi luminile Craiovei completează o călătorie care merită făcută pe îndelete, în mai multe anotimpuri.
Toate aceste poveşti, oameni şi locuri prind viaţă şi pe ecran. Cramele din Oltenia se numără printre locurile pe care le veţi descoperi îndeaproape în „România din Cramă în Cramă”, emisiunea documentară realizată de Wines of Romania în colaborare cu Wines of Europe şi ghidată de Marinela Ardelean.
În şapte episoade, dedicate celor şapte regiuni viticole ale ţării, emisiunea trece prin peste 80 de crame şi ascultă poveştile celor care fac vinul românesc de azi, inclusiv ale generaţiei care îl va face mâine.
„România din Cramă în Cramă” se difuzează pe Prima TV, în fiecare sâmbătă, la ora 13.00, cu o ediţie specială pe 1 decembrie 2026.
Proiect susţinut de CEC Bank România.
Parteneri: AQUA Carpatica, Bitdefender, AnimaWings, Autonom şi Asociaţia Arc Peste Timp.
