Totul despre alimentele modificate genetic. E bine sau nu sa le mancam?

Alimentele modificate genetic cultivate cel mai mult în întreaga lume sunt porumbul, cartoful, soia şi roşia.


Pentru ele (atât pentru consum uman, dar şi pentru cel animal) se folosesc tehnologii de biologie moleculară, adică de modificare a structurii ADN-ului pentru a câştiga fie în aspect (sunt mai mari şi mai frumoase), fie în rezistenţă la dăunători şi la erbicide.

Nu există suficiente dovezi că ar afecta sănătatea

Ni se spune deseori că nu e periculos să mâncăm alimente ce conţin organisme modificate genetic (OMG), fiindcă susţin unii cercetători, nu există nicio dovadă că ar fi dăunătoare.

Potrivit lor, nu există motive să credem că modificarea precisă a genelor în laborator este primejdioasă. Unora, însă, tocmai gândul la aceste modificări le inspiră teamă. Nu există dovezi că aceste organisme modificate genetic dăunează sănătăţii, dar îngrijorarea a determinat 64 de ţări şi trei state din SUA să voteze legi care cer etichetarea alimentelor ce conţin astfel de organisme.

Imediat după ce ţara noastră a devenit membru al UE, s-a interzis cultivarea soiei modificate genetic, aşa cum prevăd reglementările forului european. Însă, în România, ca şi în alte state din Europa, se cultivă porumb modificat genetic, deşi suprafeţele cultivate au fost din ce în ce mai mici în ultimii ani.

Argumente PRO şi CONTRA

Pentru că populaţia Globului este în continuă creştere, spun specialiştii, procurarea hranei pentru miliarde de oameni va fi din ce în ce mai dificilă. Iar o soluţie pentru această situaţie este agricultura modificată genetic. Avantajul pare a fi unul singur: este mai rezistentă la dăunători, frig şi secetă.

Biologii din ţara noastră spun că, deşi eşti foarte atent la ce mănânci şi nu consumi în mod direct alimente modificate, pe masa ta ajung lapte, brânză, iaurt de la animale hrănite de cele mai multe ori cu furaje care au suferit modificări.

Însă, există unele efecte dăunătoare demonstrate:

- S-a constatat un număr tot mai mare (la nivel global) al copiilor care au alergii alimentare sau au dezvoltat rezistenţă la antibiotice

Citeste mai multe pe clicksanatate.ro.