Ne mor tinerii. Este semnalul de alarmă pe care îl trag medicii cardiologi care arată că infarctul nu mai loveşte doar persoanele în vârstă. Anual, şapte mii de tineri sub 30 de ani fac infarct. Inclusiv inima copiilor cedează pentru că nu există programe de prevenţie finanţate care să reducă numărul acestor accidente. Părinţii ar trebui să ştie ce fel de analize să-i facă încă de la naştere copilului şi ce mediu de viaţă are nevoie ca să evite riscul îmbolnăvirii.
Georgeta Dragomir are 53 de ani şi locuieşte în Feteşti. Se încadrează perfect în categoria persoanelor cu risc crescut de infarct. Are colesteroul mărit, multe kilograme în plus şi este fumător pasiv. În urmă cu 2 luni a făcut infarct.
Nu a mai mers la medic de 7 ani. A ajuns când deja era prea târziu ca să mai poată preveni problemele de sănătate. Această pacientă este doar unul dintre miile de români care fac infarct.
Alarmant este că în cele mai multe cazuri există semnale care arată că o persoană este expusă acestui risc. Inclusiv la copii. Doar că prea puţini le cunosc.
Prin programe de prevenţie, unele ţări au redus incidenţa acestor afecţiuni cardiologice cu până la 80 la sută. În România prevenţia nici nu este luată în serios.
Un program de educaţie a populaţiei i-ar învăţa pe români că sunt câţiva factori de risc majori pentru infarct: fumatul, colesterolul mărit, obezitatea, diabetul şi lipsa activităţilor fizice.
În prezent, o echipă de specialişti din Ministerul Sănătăţii lucrează la o nouă lege care să-i proteje mai mult pe fumătorii pasivi. Ei vor propune şi o creştere de 5 la sută a preţului la ţigări care, conform studiilor, ar determina o scădere cu 2 la sută a numărului de fumători.
