Paştele este o sărbătoare simbolică, a reînnoirii şi împrospătării. Postul este şi el parte din acest proces, reprezentând din punct de vedere alimentar o dietă prin excelenţă vegetariană, cu un caracter de cruţare hepatică – pune în repaus secreţia biliară şi funcţia hepatică.
Trebuie să ne asigurăm că facilităm trecerea organismului nostru de la un regim alimentar sărac în grăsimi şi proteine animale, bogat în legume şi fructe, la dieta de sărbătoare, complet diferită de cea anterioară.
“Dieta de sărbătoare ne solicită corpul, forţându-l să funcţioneze la capacitate maximă de digestie (pe toate căile lui metabolice) şi poate să genereze semne şi simptome de surescitare”, ne spune Dr. Luminiţa Florea, medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice din cadrul Centrului Medical ProVita - Diagnostic şi tratament.
Moderaţie la dulciuri, făinoase şi sucuri carbogazoase
Este important atât modul în care gătim şi combinăm alimentele, dar şi cantitătile pe care le consumăm. Astfel, produsele bogate în proteine animale precum carnea de miel, drobul sau ouăle trebuie preparate cât mai dietetic, primăvăratic: la cuptor, la abur, la grătar, prin fierbere, evitând pe cât posibil prăjelile sau alimentele cu un conţinut mare de grăsimi animale sau uleiuri. Preparatele grele vor fi acompaniate de cât mai multe vegetale proaspete şi legume de sezon.
De asemenea, doctorul îndeamnă la moderaţie privind dulciurile, făinoasele, dar şi băuturile dulci carbogazoase sau alcoolice.
Este bine să consumăm porţii cât se poate de mici de alimentele cu digestie dificilă (friptura de miel sau ied, drobul, ouăle, cozonacul, pasca) şi porţii cât mai generoase de fructe şi legume - surse naturale de fibre, care ajută la digestia alimentelor mai puţin digerabile.
Un meniu „prietenos“ şi tradiţional de Paşte ar putea arăta astfel:
Mic dejun
Varianta 1: 1 - 2 felii de cozonac cu lapte sau cafea (respectiv derivate din lapte - sana, kefir, lapte bătut);
Varianta 2: o bucată medie de pască (un triunghi cam cât o palmă) cu lapte sau cafea;
Prânz
Varianta 1: o bucată mică/ medie de friptură de miel/ ied (aprox, cât o palmă) cu o salată generoasă de primăvară drept garnitură;
Varianta 2: o porţie mică/ medie de drob, alături de ouăle roşii tradiţionale (max 1-2 buc) cu multe legume de sezon lângă ele (ridichi, ceapă sau usturoi verde, salate, roşii, castraveţi);
Cină
De evitat carnea, drobul sau ouăle (pe care le-am avut deja în meniul din timpul zilei), de preferat în schimb brânzeturile (brânză dulce, cas, mozarela, brânză telemea) sau peştele/ fructele de mare, alături de legume la grătar sau salate de crudităţi.
Alcoolul este recomandat cu moderaţie – o porţie pentru doamne, respectiv maxim două porţii pentru domni (porţia fiind reprezentată, de exemplu, de 1 pahar de vin alb/ roşu, adică 150-200 ml/ zi).
În plus, gustările dintre mesele principale trebuie să se regăsească doar în categoria fructe şi legume.
Fără excese alimentare
“În concluzie, sărbătorile pascale trebuie să se caracterizeze prin mese fără excese de alimente din punct de vedere cantitativ sau caloric şi un consum mic sau moderat de alcool. În plus mişcare, cât mai multă mişcare! Între mese, înainte sau după mese, de la simple plimbări până la sport în aer liber, pentru a reuşi să se consume o bună parte din excesul caloric adus de aceste alimente speciale din meniul de Paşte.”, încheie dr. Luminiţa Florea.
Cel mai adesea, comportamentul alimentar se află în strânsă legătură cu comportamentul social. Sărbătorile, mai ales cele religioase, în orice cultură, sunt un prilej de a aduce oamenii în sânul familiei.
Pare şi este un lucru minunat, însă în societatea de azi sunt o mulţime de oameni singuri pentru care această întrebare firească pentru cei cu familii, ”Ce faci de Sărbători?” este o întrebare generatoare de tristeţe, furie şi, uneori, ruşine.
Perioada sărbătorilor este o perioadă mai dificilă pentru această categorie de oameni deoarece se accentuează sentimentele de singurătate şi inadecvare.
Mai multe sfaruri de la specialisti gasiti AICI.
